Barca pe care au murit sute de oameni. Descoperirea făcută în interiorul epavei

×
Codul embed a fost copiat

Epava celui mai grav naufragiu din Marea Mediterană, în care peste 800 de migranţi şi-au pierdut viaţa în aprilie 2015, va fi expusă la Veneția.

Bienala de artă contemporană se deschide sâmbătă la Veneţia ca o invitaţie la reflecţie privind unul dintre cele mai importante fenomene ale secolului XXI.

În noaptea de 18 spre 19 aprilie 2015, barca de pescuit la bordul căreia se aflau circa o mie de migranţi s-a lovit de o navă cargo portugheză trimisă în ajutor şi s-a scufundat, sub privirile îngrozite ale echipajului care nu a putut salva decât 28 de persoane.

Guvernul italian de la acea vreme, condus de Matteo Renzi (centru-stânga), a cheltuit 10 de milioane de euro pentru a recupera epava, aflată la 370 de metri adâncime, şi pentru o aduce în 2016 în Sicilia în încercarea de a identifica victimele şi de a le oferi o înmormântare demnă.

Ce au găsit în interiorul epavei

Zeci de medici legişti au fost trimişi pentru a participa la examinarea a 800-900 de victime. Ei au găsit documente din Sudan, Somalia, Mali, Gambia, Etiopia, Senegal, Coasta de Fildeş, Eritreea, Guineea Bissau şi Bangladesh.

Citește și
Trafic de migranți la Vama Nădlac. 15 străini, ascunşi într-o autoutilitară, printre cutii
Trafic de migranți la Vama Nădlac. Ascunşi într-o autoutilitară, printre cutii

Ei au găsit de asemenea săculeţi cu pământ pe care unii dintre migranţi l-au luat din ţările lor de origine şi un carnet de note pe care un adolescent l-a cusut de haine ca paşaport al unei noi vieţi.

Victimele sunt acum îngropate în diferite cimitire din Sicilia iar epava, care iniţial urma să fie distrusă, a fost în cele din urmă păstrată pentru a face parte din proiectul "Grădina memoriei" în Sicilia.

Între timp, artistul elveţian Christoph Buchel a obţinut permisiunea autorităţilor italiene şi a Comitetului din 18 aprilie - care reprezintă victimele - să transporte şi să expună epava la Veneţia, ca parte a proiectului său "Barca Nostra" (Barca noastră).

La Bienala din 2015, artistul a stârnit o controversă după ce a instalat o moschee într-o biserică veche din Veneţia.

Epava a ajuns la Veneţia, unde oferă un contrast izbitor cu palatele bizantine elegante şi podurile din oraşul dogilor. Ea este expusă la Arsenale, uriaşul şantier naval veneţian.

Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon! 

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Citește și...
Descoperirea făcută de polițiști, cu camerele de termoviziune, la frontiera cu Serbia
Descoperirea făcută de polițiști, cu camerele de termoviziune, la frontiera cu Serbia

Trei albanezi au fost prinşi de către poliţiştii de frontieră în timp ce încercau să intre ilegal din Serbia în România.

Trafic de migranți la Vama Nădlac. Ascunşi într-o autoutilitară, printre cutii
Trafic de migranți la Vama Nădlac. Ascunşi într-o autoutilitară, printre cutii

15 cetăţeni străini, printre care şase minori - au fost descoperiţi de către poliţiştii de frontieră, în Vama Nădlac.

Au plătit 10.000 de dolari, apoi au ajuns să călătorească sub podeaua autocarului
Au plătit 10.000 de dolari, apoi au ajuns să călătorească sub podeaua autocarului

Polițiștii de frontieră de la Giurgiu au descoperit, ascunşi într-un loc special amenajat, în podeaua unui autocar, cinci cetățeni din Irak și unul din Iran, care intenţionau să intre ilegal în România.

Recomandări
Noua conductă de gaze din Bulgaria a început să funcționeze. România poate spera la prețuri mai mici la gaze
Noua conductă de gaze din Bulgaria a început să funcționeze. România poate spera la prețuri mai mici la gaze

România poate spera la prețuri mai mici la gaze, odată cu intrarea în funcțiune a conductei din Bulgaria prin care am putea importa gaz din zona Mării Caspice.  

Culturi risipite din cauza „hibelor legislative”. Cum reacționează statul român la problema secetei
Culturi risipite din cauza „hibelor legislative”. Cum reacționează statul român la problema secetei

„Ne facem că plouă”, partea II. În Vrancea, un fermier se chinuie de 17 ani să preia un canal construit înainte de 1989, nefolosit, pentru a iriga.  

2022, un an în care pârjolul a cuprins Europa, Asia și America. Cât de pregătite sunt autoritățile
2022, un an în care pârjolul a cuprins Europa, Asia și America. Cât de pregătite sunt autoritățile

„Ne facem că plouă”, partea I. 2022 va intra în istorie ca cel mai secetos an trăit de omenire, până acum. Ar trebui să plouă mărunt luni la rând pentru ca pământul să-și revină și să rodească, așa cum o făcea până acum câțiva ani.