Razbunarea Turciei, dupa atentatul soldat cu 37 de morti si peste 100 de raniti. 11 avioane de lupta au fost trimise la atac
Aviatia turca a bombardat luni baze ale Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), in nordul Irakului, ca riposta la noul atentat sinucigas comis duminica la Ankara si care s-a soldat cu 37 de morti, a anuntat armata, relateaza AFP, citata de Agerpres.
Aceste atacuri efectuate de 11 avioane de lupta au vizat in special zona Kandil, in muntii din nordul extrem al Irakului, unde se ascund lideri rebeli ai PKK, a precizat Statul Major, potrivit unui comunicat.
Totodata, autoritatile turce au impus interdictii de circulatie in principalul oras kurd Sirnak incepand de luni noaptea, potrivit biroului guvernatorului.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Un turc, al doilea suspect identificat in atentatul de la Ankara
Un cetatean turc avand legaturi cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) a fost identificat drept al doilea suspect in atentatul de duminica de la Ankara, soldat cu 37 de morti, transmite Reuters, citand un oficial din domeniul securitatii.
Tot in legatura cu atentatul cu vehicul-capcana, politia a arestat luni patru persoane in sud-estul tarii, a relatat agentia Anadolu.
Aceasta citeaza surse de securitate, potrivit carora arestarile au fost operate in orasul Sanliurfa (situat la nord de granita cu Siria), dupa ce politia a stabilit ca vehiculul folosit in atentat a fost cumparat dintr-un showroom din localitate.
Cei patru suspecti urmeaza sa fie adusi la Ankara, au adaugat sursele.
37 de morti si 125 de raniti in urma atacului terorist
Cel putin 37 de oameni au murit, iar alti 125 au fost raniti in explozia devastatoare. Deocamdata, nicio grupare nu si-a asumat responsabilitatea. Dar felul in care a fost organizat atentatul indica drept vinovat Partidul Muncitorilor din Kurdistan sau vreo factiune afiliata acestei grupari. Atentatorii sinucigasi s-ar fi aflat in masina-capcana si printre ei s-ar numara cel putin o femeie.
Ministerul roman al Afacerilor Externe a condamnat atacul si a transmis condoleante.
Potrivit Hurryiet, printre victime se afla si tatal fotbalistului Umut Bulut de la Galatasaray. Barbatul se afla in Ankara pentru a-l vedea pe fiul sau jucand iar atacantul nu a aflat decat luni dimineata de moartea tatalui lui.
Ora locala 18:45. O masina capcana sare in aer intr-o statie de autobuz mai mereu aglomerata, aproape de piata Kizilay, din inima Ankarei. Deflagratia a rasunat in tot orasul si a creat panica. Zeci de ambulante si masini de pompieri au ajuns la locul carnagiului, iar fortele de securitate au evacuat zona, de teama unei noi explozii. Mai multe autoturisme si cel putin un autobuz au fost distruse complet.
Martor: "Autobuzul era plin. Inauntru erau 40 sau 50 de persoane. Cand a incetinit, o masina a trecut pe langa noi. Apoi am auzit o bubuitura. Explodase."
Intre timp, la spitalele din Ankara familiile ranitilor consultau cu infrigurare lista victimelor. Autoritatile turce spun ca in masina plina cu explozibil se aflau si atacatorii.
Mehmet Muezzinoglu, ministrul turc al Sanatatii: "Estimam ca cel putin unul sau doi dintre morti sunt cei care au detonat bomba."
In data de 17 februarie, un atac, tot cu un automobil capcana, a vizat un convoi militar care se deplasa aproape de sediul statului major turc. Atunci, 29 de oameni au murit. Atentatul a fost revendicat trei zile mai tarziu de o factiune desprinsa din PKK - Partidul Muncitorilor din Kurdistan, care a amenintat la acel moment cu noi atacuri.
Erdogan: Atacurile nu vor slabi determinarea Turciei
Atacurile, ca cel cu masina capcana comis la Ankara, nu vor slabi determinarea Turciei de a lupta impotriva terorismului si ea nu va renunta niciodata la dreptul de a se apara, a declarat duminica presedintele Tayyip Erdogan, informeaza Reuters.
Intr-un comunicat difuzat la cateva ore dupa explozia unei masini capcana ce a ucis 37 de persoane in capitala, Erdogan a spus ca organizatiile teroriste vizeaza civilii dupa ce ele au pierdut lupta impotriva fortelor de securitate.
Turcia a devenit o tinta din cauza instabilitatii regionale in ultimii ani, a adaugat el.
Mesajele Frantei si Italiei
Presedintele francez François Hollande a adresat duminica "poporului turc un mesaj de profunda solidaritate, dupa atentatul josnic ce a lovit centrul Ankarei in timpul serii provocand un mare numar de victime", informeaza AFP.
"Franta este alaturi de Turcia pentru a continua impreuna lupta impotriva terorismului ce loveste peste tot si trebuie combatut cu cea mai mare energie", a asigurat presedintele francez intr-un comunicat.
La randul sau, prim-ministrul italian a exprimat durerea sa profunda presedintelui Recep Tayyip Erdogan si prim-ministrului turc Ahmet Davutoglu, pentru "oroarea" atentatului de la Ankara.
Condoleantele sefului guvernului italian sunt adresate de asemenea presedintelui Cote d'Ivoire Alassane Ouattara pentru violentele care au avut loc duminica.
"Teroristii trebuie sa inteleaga bine: oricat de sangeroasa este ura lor, ei nu vor reusi sa ne destabilizeze, oriunde actioneaza. Riposta si condamnarea comunitatii internationale vor fi ferme, unanime si hotarate", a declarat Matteo Renzi intr-un comunicat.
Putin condamna atacul de la Ankara si prezinta condoleante poporului turc
Presedintele Rusiei, Vladimir Putin, a condamnat cu fermitate atacul comis cu masina capcana duminica la Ankara - soldat cu cel putin 37 de morti si 125 de raniti, potrivit celui mai recent bilant - si a prezentat condoleante poporului turc, in contextul numarului mare de victime, a declarat purtatorul sau de cuvant Dmitri Peskov, citat de agentia de presa TASS.
'Vladimir Putin condamna cu fermitate atacul terorist inuman de la Ankara', a afirmat duminica seara acelasi purtator de cuvant, adaugand ca, in aceste clipe grele, presedintele Rusiei este alaturi de poporul turc.
Presedintele rus prezinta condoleante sincere tuturor celor care si-au pierdut rudele si apropiatii in acest atac terorist si le doreste recuperare rapida celor raniti, a mai spus Peskov.
Inaintea atacului sangeros de la Ankara, Rusia acuzase Turcia de 'expansiune mascata' dincolo de frontiera sa cu Siria, insistand inca o data asupra 'necesitatii' de a-i include pe kurzi in negocierile de pace cu scopul de a evita riscul unei sciziuni a teritoriului sirian, dupa cum a relatat AFP.
'Turcia, tot cerand ca pozitiile kurzilor sa nu se intareasca in Siria, a inceput sa-si clameze dreptul suveran de a crea fel de fel de zone ale securitatii pe teritoriul sirian', a declarat ministrul rus al afacerilor externe, Serghei Lavrov, intr-un interviu difuzat de canalul de televiziune Ren-TV.
'Potrivit informatiilor noastre, ei (turcii) isi fortifica pozitiile la cateva sute de metri de frontiera in interiorul Siriei', a continuat el. 'Este o expansiune mascata', a adaugat Lavrov.
Seful diplomatiei ruse a subliniat, de altfel, ca Moscova va insista pe langa ONU sa-i includa pe kurzi in negocierile pentru pace in Siria, care urmeaza sa inceapa luni, la Geneva, preconizate sa dureze cel mult pana in 24 martie.
'Daca kurzii sunt ?inlaturati' de la convorbirile despre viitorul Siriei, cum sa ne asteptam ca ei sa vrea sa continue sa faca parte din acest stat (sirian)?', a spus Lavrov.
Rusia estimase deja vineri ca absenta kurzilor de la convorbirile de pace ar fi un 'semn de slabiciune' din partea comunitatii internationale, criticand opozitia Ankarei fata de participarea acestora.
Aliati ai Moscovei si ai Washingtonului, kurzii sirieni - care controleaza mai mult de 10 % din teritoriu si trei sferturi din frontiera turco-siriana -fusesera exclusi de la primele negocieri de pace desfasurate fara succes la inceputul lunii februarie la Geneva.
Aflate in fruntea luptei impotriva gruparii Statul Islamic (SI) in nordul Siriei, Unitatile de protectie a poporului (YPG) kurde sunt considerate miscare 'terorista' de conducatorii turci, care le vad ca pe o emanatie a Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK, separatisti kurzi de Turcia), inamicul lor numarul 1.
In februarie, artileria turca a inceput sa bombardeze - cu intermitente - pozitii ale YPG in Siria.