Oficialul european a prezentat, într-o conferinţă de presă, un proiect de buget revizuit pentru perioada 2028-2034, redus cu 204 miliarde de euro faţă de propunerea iniţială a Comisiei de 2 trilioane de euro, potrivit Agerpres.

Aceasta ar reduce finanţarea pentru noile planuri naţionale - care absorb ajutoarele din Politica Agricolă Comună (PAC) şi Politica de Coeziune - precum şi pentru Fondul European de Competitivitate.

Noua versiune simplificată include şi o propunere pentru o nouă taxă asupra marilor companii digitale, a confirmat Costa, care intenţionează, de asemenea, să studieze impozitarea criptoactivelor.

Aceasta este o nouă încercare de a găsi un compromis cu privire la viitorul buget al UE în cadrul celor 27 de state membre, care au fost până acum foarte divizate. Propunerile vor fi discutate joi şi vineri la un summit european de la Bruxelles.

"Cred că această propunere ne poate aduce mai aproape de un acord", a declarat Costa presei.

Cea mai recentă propunere pentru următorul buget pe termen lung al Uniunii Europene este "profund dezamăgitoare", a transmis sâmbătă preşedinţia franceză, potrivit Reuters.

"Este departe de a răspunde nevoilor, în special în ceea ce priveşte Politica Agricolă Comună, mai ales în privinţa garantării sprijinului pentru veniturile fermierilor", a precizat preşedinţia franceză într-un comunicat, în care a adăugat că, "în forma actuală, această propunere a preşedintelui Consiliului European nu constituie o bază pentru un acord".

Nici susţinătorii unui buget mai auster nu au fost mulţumiţi

Nici susţinătorii unui buget mai auster nu au fost mulţumiţi. Printre ţările nord-europene cunoscute sub numele de "cei patru frugali", care cer economii de sute de miliarde de euro la bugetul multianual al UE, Suedia a fost prima care a reacţionat la acest nou buget, afirmând că reducerile de cheltuieli nu au mers suficient de departe.

"Este un pas în direcţia corectă, dar suntem încă departe de un compromis", a declarat ministrul pentru afaceri europene, Jessica Rosencrantz, pe reţeaua de socializare X.

Luna trecută, Irlanda, care deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE, a propus reducerea viitorului buget cu 140 de miliarde de euro, dar nu a reuşit să-i îmbuneze pe "cei patru frugali".

Statele "frugale", cu Germania şi Olanda în frunte, vor să reducă drastic bugetul pentru a evita o creştere "masivă" a contribuţiei lor financiare la UE, aminteşte AFP.

Costa a dorit să le ofere garanţii, evitând în acelaşi timp reduceri drastice ale cheltuielilor, pentru a nu slăbi capacitatea UE de a interveni.

De aici şi propunerea sa de a creşte veniturile fiscale alocate UE prin introducerea unei taxe pe marile companii digitale, în valoare de 3% din veniturile lor anuale din serviciile online.

Noua taxă, dacă va fi aprobată, ar înlocui o altă taxă pe marile companii

Acest lucru riscă însă să provoace furia preşedintelui american Donald Trump, care apără cu înverşunare interesele giganţilor tehnologici americani.

"Această taxă nu este îndreptată în niciun fel împotriva vreunei companii sau a vreunui stat", a dat asigurări Costa.

Noua taxă, dacă va fi aprobată, ar înlocui o altă taxă pe marile companii, propusă anul trecut de Bruxelles, dar care a fost puternic criticată de Germania.

Pe lângă studierea impozitării activelor din criptomonede, preşedintele Consiliului European sugerează şi finanţarea bugetului european prin licitaţii de frecvenţe de telecomunicaţii, aşa cum a propus în septembrie preşedintele Eurogrupului, Kyriakos Pierrakakis.

Parlamentul European, care se opune vehement oricărei reduceri a bugetului UE, a propus anul trecut impozitarea giganţilor tehnologici, a tranzacţiilor cu criptomonede şi a jocurilor de noroc şi pariurilor online pentru a finanţa următorul buget multianual - măsuri estimate la un cost cuprins între 28 şi 32 de miliarde de euro pe an.

"Propunerea preşedintelui Costa este pur şi simplu inacceptabilă", a reacţionat sâmbătă eurodeputatul român Siegfried Mureşan (PPE, dreapta), coraportor pentru buget, subliniind într-un comunicat că "Europa are nevoie de ambiţie şi resurse pentru a face faţă provocărilor sale tot mai mari".

Georg Riekales, director asociat al think-tankului EPC, cu sediul la Bruxelles, pledează pentru o a treia şi ultimă pârghie pentru echilibrarea bugetului: autorizarea utilizării împrumuturilor comune de către cele 27 de state membre pentru finanţarea investiţiilor viitoare, dacă va fi nevoie.

Această idee este susţinută şi de preşedintele francez Emmanuel Macron, dar respinsă categoric de Berlin.