Analiză POLITICO: De ce votul prezidențial din România ar putea zgudui NATO. Exemplul negativ de la granița țării

Faptul că duminică (8 decembrie) alegerile prezidențiale din România ar putea fi câștigate de Călin Georgescu „derutează” Alianța.

Din această cauză, publicația POLITICO notează că dacă Georgescu se va instala la Cotroceni, atunci alarma va suna în cadrul NATO, mai ales după declarațiile anti-Alianță pe care le-a făcut candidatul independent în ultimii ani.

„Țara cu 19 milioane de locuitori este membră NATO de două decenii și găzduiește o bază aeriană care se extinde pentru a deveni cea mai mare bază a blocului din Europa. Se învecinează cu Ucraina; privește dinspre Marea Neagră Crimeea ocupată de Rusia; a trimis arme și muniții Kievului; și găzduiește un sistem american de apărare antirachetă Aegis Ashore la Deveselu, în sudul României, unde sunt bazate atât forțele române, cât și cele americane”, scrie sursa citată.

Modelul Orban, dat ca exemplu negativ

„Dar aceste legături internaționale sunt deplânse de Georgescu, care a condamnat rachetele de la Deveselu ca fiind o „rușine” națională, a militat pentru încetarea ajutorului românesc pentru Ucraina și a cerut 'înțelepciunea rusă' în modelarea politicii externe”, a adăugat POLITICO.

Cu toate acestea, Georgescu susține că nu vrea să scoată România din Alianță.

„Nu vreau să ies din NATO, nu vreau să ies din Uniunea Europeană. Ceea ce vreau, însă, este să luăm atitudine, nu să îngenunchem acolo, nu să luăm totul. Așa cum am spus, trebuie să facem totul în interesul nostru național”, a declarat Georgescu săptămâna trecută.

Însă, subliniază POLITICO, chiar dacă Georgescu ar fi înclinat să se retragă din NATO, acesta ar fi un obiectiv dificil de atins, deoarece extrema dreaptă nu are o majoritate în parlamentul țării. De asemenea, ar putea stârni furia românilor, dintre care 88% susțin apartenența la alianță, potrivit unui sondaj recent.

Dar în sistemul politic românesc de tip francez, președintele este șeful statului, comandantul suprem al forțelor armate și responsabil cu politica externă. Prin urmare, prezența unui sceptic al NATO la Palatul Cotroceni ar putea crea mari probleme pentru Alianță. Georgescu ar putea copia, de exemplu, cartea de joc a premierului ungar Viktor Orban și să acționeze ca un spoiler pro-Kremlin în cadrul NATO.

Prin urmare, o schimbare politică dramatică la București ar putea submina rolul României ca unul dintre principalii actori de securitate regională ai alianței militare. Țara este una dintre cele mai mari cheltuitoare ale alianței, zboară cu avioane de luptă F-16, cumpără tancuri de luptă principale M1 Abrams din America și intenționează să deschidă una dintre cele mai mari baze aeriene din NATO. De asemenea, a desfășurat trupe atât în Irak, cât și în Afganistan.

„Această putere militară în creștere vine pe fondul a peste două decenii de creștere economică rapidă, care a transformat țara dintr-un coș de gunoi balcanic într-o națiune din ce în ce mai prosperă, care a depășit chiar vechea rivală Ungaria în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor”, mai scrie sursa citată.

Descurajarea NATO

Liderii NATO au convenit în martie 2022 să înființeze patru grupuri de luptă multinaționale suplimentare de-a lungul marginii estice a alianței, inclusiv unul condus de Franța în România. Unitatea, staționată la Cincu, va fi modernizată până la o brigadă de 4.000 de oameni până anul viitor. Ea include trupe din Belgia, Luxemburg, Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia și SUA.

În plus față de apărarea antirachetă de la Deveselu, România intenționează să cheltuiască 2,7 miliarde de dolari pentru transformarea bazei sale aeriene de la Mihail Kogălniceanu într-una dintre cele mai mari facilități ale NATO. Odată ce modernizările vor fi finalizate în 2030, Kogălniceanu va găzdui peste 10.000 de soldați și civili, dintre care o parte vor fi transferați de la baza americană Ramstein din Germania.

„Acesta va fi un instrument foarte concret de descurajare pe flancul estic”, a declarat George Scutaru, CEO al think tank-ului New Strategy Center și fost consilier pe probleme de securitate națională al președintelui României.

În primăvara anului viitor, România va găzdui un exercițiu militar de amploare, denumit „Primăvara dacică 2025”, care va testa capacitatea Franței de a deplasa o brigadă pregătită de război prin Europa în 10 zile.

Nevoia de modernizare

În prezent, România cheltuiește 2,25% din PIB pentru apărare, peste obiectivul de 2% al Alianței, și își propune să crească cheltuielile militare la 2,5% anul viitor și la 3% în 2026. Scopul este de a-și moderniza arsenalul și de a înlocui echipamentele vechi din era sovietică.

„Avem nevoie de cinci până la 10 ani pentru a aduce trupele și capacitățile la nivelul necesar pentru a reacționa și a descuraja orice război”, a declarat Iulian Chifu, președinte al Centrului de Prevenire a Conflictelor și Avertizare Timpurie București și fost consilier guvernamental pe probleme de securitate internațională.

România este puternic dependentă de alte țări pentru arme în vederea modernizării forțelor sale.

Bucureștiul este în curs de a achiziționa 32 de avioane de luptă Lockheed Martin F-35 Lightning din Statele Unite. De asemenea, are sisteme de apărare aeriană Patriot și M142 High Mobility Artillery Rocket System (HIMARS). Anul trecut, România a achiziționat două vânătoare de mine din Marea Britanie pentru a ajuta la securizarea Mării Negre.

Totodată, statul român în curs de a achiziționa 54 de obuziere autopropulsate K9 Thunder de la Hanwha Aerospace din Coreea de Sud pentru 910 milioane de dolari.

La începutul acestui an, directorii Hanwha Aerospace au declarat pentru POLITICO că România ar putea deveni un centru de producție de arme pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa. Gigantul german din domeniul apărării Rheinmetall intenționează, de asemenea, să construiască o fabrică majoră de pulbere în țară.

Articol recomandat de sport.ro

Ce a făcut Virginia Fonseca, imediat după ce s-a despărțit de Vinicius: ”Ce zi incredibilă!”