Comisia Europeană a stabilit termenul-limită de 31 august pentru adoptarea reformelor legate de fondurile de redresare după pandemia de Covid-19, care sunt disponibile doar până la sfârșitul acestui an.

Însă social-democrații din România s-au opus proiectelor de lege și au ieșit din coaliția de guvernare în luna mai, iar partidele nu au reușit de atunci să ajungă la un acord asupra unui nou prim-ministru, potrivit Financial Times.

Siegfried Mureșan, candidatul preferat al formațiunilor de centru-dreapta pentru funcția de premier, a numit acest impas un „test al adevărului politic” privind angajamentul României de a reforma sectorul public postcomunist nesustenabil.

„Reforma legii salarizării în sectorul public ar corecta inegalitățile, ar limita privilegiile acordate politic și ar debloca 770 de milioane de euro”, a declarat Mureșan pentru Financial Times.

Recomandări Video

El a spus că acest episod a întărit poziția Partidului Național Liberal împotriva participării la o viitoare coaliție cu Partidul Social Democrat (PSD), după ce social-democrații s-au aliat cu extrema dreaptă pentru a-l înlătura pe premierul liberal Ilie Bolojan.

PSD a susținut că reformele erau mult prea austere și că Bolojan ar fi trebuit să negocieze un acord mai bun cu Comisia Europeană.

Însă reformele vizau și rețelele clientelare care au stat mult timp la baza influenței PSD în administrația publică și în companiile de stat, unde locurile de muncă, numirile în consiliile de administrație și subvențiile reprezintă în continuare monedă politică, la 37 de ani de la căderea comunismului.

Companiile de stat, împovărate de datorii de miliarde de euro

Companiile de stat din România sunt ineficiente și împovărate de datorii de miliarde de euro. Cea mai mare este CFR, operatorul feroviar de stat, care a anunțat în iulie că se așteaptă să piardă aproximativ 100 de milioane de euro numai în acest an. Datoriile sale se ridicau la peste 430 de milioane de euro la sfârșitul anului 2025.

CFR s-a confruntat mult timp cu dificultăți în întreținerea sau modernizarea rețelei și a trenurilor, unele servicii circulând acum mai lent decât în urmă cu un secol.

„Menținerea situației actuale la aceste companii, fără nicio reformă, a creat găuri negre pentru economia României”, a declarat în aprilie viceprim-ministrul Oana-Clara Gheorghiu, în momentul prezentării planurilor de reformă.

Salariile din sectorul public însumează aproximativ 30 de miliarde de euro în fiecare an, în timp ce sindicatele puternice din țară continuă să facă presiuni pentru majorări despre care analiștii spun că ar fi nesustenabile, în condițiile în care Bucureștiul încearcă să-și pună în ordine finanțele publice, după ce deficitul bugetar a ajuns anul trecut la aproape 8% din PIB.

Agențiile de rating urmăresc îndeaproape situația, în condițiile în care datoria suverană a României se află în continuare cu doar o treaptă peste categoria „junk”. Małgorzata Krzywicka, director asociat pentru Europa de Est la Fitch, a declarat că este probabil ca leadershipul politic să rămână slab pe termen scurt, după ce agenția a menținut România, în iulie, la cel mai scăzut rating din categoria recomandată investițiilor.

„Actuala criză politică se desfășoară pe fondul unei acumulări de crize”

„Actuala criză politică se desfășoară pe fondul unei acumulări de crize care se suprapun”, a declarat Kamil Całus, analist la centrul de reflecție OSW din Varșovia.

El a indicat presiunile economice, amenințarea la adresa securității reprezentată de războiul Rusiei în Ucraina, inclusiv incursiunile frecvente ale dronelor de-a lungul graniței României cu Ucraina, precum și creșterea prețurilor la energie asociată războiului din Iran.

„Societatea românească vede vechile elite politice nu doar ca fiind din ce în ce mai nedemocratice, ci și profund iresponsabile”, a spus Całus. Acestea „se ceartă de luni întregi pentru putere și influență într-un moment critic pentru țară și sunt incapabile să restabilească stabilitatea de bază atunci când aceasta este cea mai necesară”.

Relațiile dintre PSD și centru-dreapta s-au deteriorat atât de mult, încât niciuna dintre părți nu este dispusă să refacă vechea coaliție, ceea ce a dus la un blocaj în Parlament. Președintele Nicușor Dan a declarat că va desemna un alt prim-ministru doar dacă respectivul candidat va avea suficient sprijin pentru a trece de un vot de încredere.

Organizarea unor alegeri anticipate ar fi dificilă, au spus analiștii, menționând că țara nu a organizat alegeri anticipate de la căderea comunismului, în 1989. Cel mai probabil rezultat este un guvern minoritar sau o majoritate fragilă formată prin plecări ale unor parlamentari din partidele lor, au spus aceștia.

Dan consideră alegerile anticipate o linie pe care nu este dispus să o treacă, potrivit unor persoane familiarizate cu modul său de gândire. Principala sa îngrijorare este că partidul de extremă dreaptă AUR, cotat în sondaje la 35-40%, ar fi cel mai probabil câștigător al unor noi alegeri.

„Va exista un guvern minoritar pentru moment, mai bine ne obișnuim cu asta”, a declarat Hunor Kelemen, președintele UDMR, formațiune care a făcut parte din coaliția de patru partide care s-a destrămat în aprilie.

Un guvern AUR este „inevitabil”, a spus Kelemen. „Vom vedea dacă acest lucru se va întâmpla în 2026 sau în 2028.”

„Dar și-au dublat sprijinul de la ultimele alegeri și încă mai au loc să crească. Cu cât performăm noi mai slab, cu atât cresc ei mai mult.”