ANALIZĂ. De ce este importantă vizita lui Donald Trump în China. Chinezii au anunțat deja ce îi supără cel mai mult

Ultima dată, Trump a fost în Beijing în noiembrie 2017, iar câteva luni mai târziu a izbucnit un război comercial între cele două țări.

La invitaţia preşedintelui Xi Jinping, preşedintele Statelor Unite ale Americii, Donald J. Trump, va efectua o vizită de stat în China în perioada 13-15 mai, a indicat Ministerul chinez al Afacerilor Externe într-un comunicat citat de Agerpres.

Trump va sosi la Beijing miercuri seara, a declarat Anna Kelly, purtătoarea de cuvânt adjunctă a executivului american. O ceremonie de bun venit şi o întâlnire bilaterală cu Xi Jinping vor avea loc joi dimineaţă, urmate de o vizită la Templul Cerului joi după-amiază şi de un banchet de stat seara, a detaliat ea.

Cei doi preşedinţi vor lua ceaiul împreună, apoi vor avea un prânz de lucru vineri, înaintea plecării lui Donald Trump spre Washington.

Citește și

Un bărbat din SUA și-a împuşcat mortal şase membri ai familiei, apoi s-a sinucis după ce a fost prins de polițiști

China îndeamnă SUA să stopeze vânzarea de arme către Taiwan înaintea sosirii la Beijing a preşedintelui Trump

Guvernul chinez a îndemnat miercuri Statele Unite să "gestioneze cu prudenţă" problema Taiwanului şi să "oprească" trimiterea de armament către insulă, declaraţii care au avut loc cu câteva ore înainte de sosirea preşedintelui american Donald Trump la Beijing, informează EFE.

Într-o conferinţă de presă obişnuită, purtătoarea de cuvânt a Biroului pentru Afaceri Taiwaneze al Consiliului de Stat (executivul chinez), Zhang Han, a subliniat că problema taiwaneză este "o chestiune pur internă a Chinei" care "nu admite niciun fel de interferenţă externă".

"China se opune ferm oricărei forme de contact militar între Statele Unite şi regiunea chineză Taiwan", a afirmat purtătoarea de cuvânt, adăugând că Beijingul îndeamnă partea americană să respecte "principiul Chinei Unite" şi cele trei comunicate comune China-SUA, să gestioneze cu prudenţă problema Taiwanului, să înceteze vânzarea de arme către Taiwan şi să nu trimită semnale greşite forţelor separatiste privind "independenţa" Taiwanului.

Aceste declaraţii au fost făcute în ajunul summitului de la Beijing dintre preşedintele american Donald Trump şi omologul său chinez Xi Jinping, în cadrul căruia este prevăzut să se discute situaţia insulei autoguvernate, printre alte puncte de pe agenda bilaterală.

China consideră Taiwanul drept „cel mai mare risc” în relațiile cu SUA

Cu două săptămâni înainte de întâlnire, ministrul chinez de externe Wang Yi a declarat, într-o convorbire telefonică cu secretarul de stat american Marco Rubio, că relațiile bilaterale au rămas, în general, stabile, dar că Taiwanul rămâne „cel mai mare risc” pentru relațiile dintre cele două țări. Joi, China a semnalat din nou că Taiwanul va fi o prioritate majoră a discuțiilor.

Puțini se așteaptă la o soluționare a problemei Taiwanului, care persistă de când China și Taiwanul s-au separat în urma unui război civil în 1949. În timp ce Beijingul revendică Taiwanul, insula este o democrație autonomă.

Tensiunile au crescut de când Taiwanul a ales-o pe Tsai Ing-wen ca președinte în 2016. Partidul ei, Partidul Democrat Progresist, susține că Taiwanul este independent din punct de vedere funcțional și este un stat suveran. Beijingul a întrerupt comunicarea cu guvernul Taiwanului și, în ultimii ani, a început să trimită avioane de luptă și nave de război mai aproape de insulă în cadrul unor exerciții militare desfășurate aproape zilnic.

Actualul președinte al insulei, Lai Ching-te, este, de asemenea, membru al PPD. Beijingul l-a criticat în repetate rânduri pe Lai, prezentându-l chiar ca un „parazit” în imaginile de propagandă pentru exercițiile sale militare.

Statele Unite sunt obligate prin lege să se asigure că Taiwanul se poate apăra, dar mențin oficial o poziție de așa-numită ambiguitate strategică, lăsând deschisă întrebarea dacă SUA s-ar implica militar în cazul în care China ar decide să recucerească Taiwanul prin forță. Trump a mai declarat recent că a discutat cu Xi despre vânzările de arme către Taiwan, ceea ce a dus la noi întrebări cu privire la sprijinul pe care l-ar acorda SUA Taiwanului.

„O posibilitate este ca China și SUA să adopte o strategie de «reținere reciprocă», cum ar fi reducerea numărului de vânzări de arme americane către Taiwan, în schimbul reducerii exercițiilor militare din China continentală îndreptate împotriva Taiwanului”, a spus Zhao, potrivit Associated Press.

S-ar putea să se ajungă la un acord comercial, ”dar asta nu înseamnă că războiul comercial s-a terminat”

Războiul comercial dintre China și SUA a început odată cu primul mandat al lui Trump, dar s-a intensificat în aprilie 2025, cu ocazia așa-numitei „Zile a Eliberării” a lui Trump, când acesta a anunțat tarife de 34% pentru toate produsele chinezești. China a ripostat cu tarife de retorsiune și alte măsuri, precum restricții asupra exporturilor de metale rare. Tarifele au ajuns până la 145% în cadrul acestei escaladări reciproce.

Cele două părți, realizând că tarifele extrem de ridicate nu erau sustenabile, au cerut apoi o armistițiu comercial, suspendând multe dintre măsurile economice punitive. Cei doi lideri s-au întâlnit în Coreea de Sud în octombrie și au prelungit armistițiul cu încă un an. China a promis să cumpere soia de la fermierii americani, în timp ce SUA au redus tarifele cu mai mult de jumătate.

„Strategia Chinei a fost de a promova stabilitatea prin ripostă”, a declarat profesorul Zhao Minghao de la Universitatea Fudan, expert în relații internaționale. „Ambele părți ar putea foarte bine să încheie un acord comercial cuprinzător de data aceasta. Dar asta nu înseamnă că războiul s-a terminat, iar acordul va avea condiții.”, mai spune el potrivit Associated Press.

Armistițiul comercial din 2025 nu a rezolvat niciuna dintre problemele de ansamblu și nu a însemnat o revenire la situația anterioară. China are acum o nouă cerință privind permisele de export pentru exporturile de pământuri rare, pe care o poate înăspri în orice moment.

Mai mult, de data aceasta, „a lipsit tipul de angajament intens care a caracterizat summiturile anterioare”, a declarat Wendy Cutler, vicepreședintă a Asia Society și fostă negociatoare comercială pentru SUA.

În aprilie, China a emis noi reglementări care au creat un cadru pentru identificarea și contracararea măsurilor străine îndreptate împotriva companiilor chineze. Conform noilor reguli, de exemplu, Ministerul Comerțului din China a cerut companiilor afectate, cum ar fi o rafinărie de petrol care a cumpărat țiței iranian, să ignore sancțiunile SUA.

Deși unii spun că părțile ar putea anunța continuarea armistițiului comercial, aceștia observă că au continuat să ia măsuri specifice. „Este un armistițiu fragil”, a spus Cutler.

Casa Albă a transmis duminică faptul că intenționează, de asemenea, să discute despre crearea unui nou „Consiliu al Comerțului” pentru a menține dialogul între cele două țări pe teme economice.

Capacitatea Chinei de a achiziționa cipuri de înaltă tehnologie rămâne o problemă spinoasă pentru SUA

Statele Unite au impus restricții asupra exporturilor către China de cipuri informatice avansate și de tehnologie conexă, precum echipamentele necesare fabricării acestora, încă din primul mandat al lui Trump.

Nvidia, o companie din California și lider în proiectarea cipurilor avansate, a făcut presiuni asupra lui Trump pentru a i se permite exportul acestora către China. Fondatorul Nvidia, Jensen Huang, a susținut că vânzarea cipurilor va consolida dependența firmelor chineze de IA de tehnologia americană.

Însă lista tot mai lungă de restricții privind exporturile de cipuri ar putea să nu facă decât să împingă China și mai mult în direcția autonomiei. „Atitudinea Chinei s-a schimbat subtil; pare mai concentrată pe dezvoltarea industriei interne de cipuri decât pe continuarea dependenței de cipurile avansate din Statele Unite”, a declarat Zhao.

Statele Unite vor ca Beijingul să exercite presiuni asupra Iranului

În timp ce lumea așteaptă sfârșitul războiului din Iran, care a zguduit economia globală, este probabil ca acest conflict să fie abordat în cadrul discuțiilor.

China a criticat deschis Statele Unite și Israelul în legătură cu acest război. În plus, având în vedere legăturile sale strânse, atât politice, cât și economice, cu Iranul, unii o consideră un mediator neoficial care ar putea influența Teheranul. Până în prezent, Beijingul a rămas prudent, preferând să nu se implice prea mult.

„Nu cred că China are vreun interes în a rezolva problemele pe care SUA și le-a creat singure în Orientul Mijlociu”, a declarat Levin, de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale.

Cu câteva zile înainte de călătorie, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a cerut Chinei să exercite presiuni asupra Iranului pentru a deschide Strâmtoarea Hormuz și a afirmat că, prin achiziționarea de petrol iranian, Beijingul finanțează terorismul.

„Să vedem dacă China — să vedem dacă vor interveni cu ceva diplomație și vor convinge iranienii să deschidă strâmtoarea. Iranul este cel mai mare stat care sponsorizează terorismul, iar China a cumpărat 90% din energia lor, așa că finanțează cel mai mare stat care sponsorizează terorismul.”, a spus Bessent la Fox News, potrivit Associated Press.