Analiză AFP: Care sunt consecinţele asasinării lui Ismail Haniyeh, şeful biroului politic al Hamas
Moartea şefului biroului politic al Hamas, Ismail Haniyeh, ar putea să întărească facţiunea dură din cadrul mişcării islamiste palestiniene şi ar putea duce la represalii împotriva Israelului, scrie miercuri AFP.
Multe personalităţi politice palestiniene salută contribuţia în lupta pentru drepturile palestinienilor a celui care a fost prim-ministru în Gaza, dar locuitorii din teritoriilor ocupate sunt îngrijoraţi în privinţa viitorului. După aproape zece luni de război între Hamas şi Israel în Fâşia Gaza şi o escaladare între grupurile armate din sudul Libanului şi Israel, situaţia a ajuns într-un punct exploziv, a mai scis AFP într-o scurtă analiză a consecinţelor asasinării la Teheran a liderului moderat.
Cine îi va urma lui Haniyeh? Adjunctul său, Saleh al-Arouri, a fost ucis pe 2 ianuarie într-un atac în suburbiile de sud ale capitalei libanez Beirut, atribuit Israelului.
Alegeri 2024
17:04
Cum văd străinii alegerile prezidențiale din România. ”De 20 de ani trebuie să alegem răul cel mai mic”
16:02
George Simion, președintele AUR, a votat la Roma: „Vin aici să votez din respect pentru toţi românii”
15:30
Alegeri prezidențiale 2024. Ce spuneau sondajele de opinie despre candidați în urmă cu 6 luni și ce arată acum
14:08
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024 | A început votul în diaspora. Câți români au votat până acum. Harta secțiilor de votare
În prezent se anticipează doi posibili succesori. Unul este Moussa Abou Marzouk, un înalt oficial al biroului politic, considerat apropiat de poziţiile lui Ismail Haniyeh. Mai moderat decât cei din aripa armată a Hamas, Marzouk pledează pentru acceptarea graniţelor din 1967 pentru un viitor stat palestinian, o poziţie controversată în cadrul mişcării. În anii 1990, Abou Marzouk a locuit în Statele Unite, unde a fost arestat, fiind acuzat că are legătură cu finanţarea aripii armate a Hamas. A locuit apoi în Iordania, Egipt şi Qatar. De asemenea, Marzouk a reprezentat Hamas în mai multe negocieri indirecte cu Israelul.
Un alt potenţial succesor este Khalil al-Haya, numărul doi în cadrul biroului politic al Hamas din Fâşia Gaza şi care îl cunoaşte bine pe şeful aripii armate a organizaţiei, Yahya Sinwar. În 2006, el a condus blocul parlamentar Hamas care tocmai ieşise victorios în alegerile legislative ce au degenerat în ciocniri armate cu mişcarea Fatah a preşedintelui Mahmoud Abbas. Un susţinător fervent al luptei armate, al-Haya şi-a pierdut câţiva membri ai familiei în timpul atacurilor israeliene asupra Fâşiei Gaza din 2007.
Unii observatori au menţionat, de asemenea, numele lui Khaled Mechaal, predecesorul lui Haniyeh.
"Hamas va depăşi această criză", a dat asigurări pentru AFP un membru important al mişcării, sub protecţia anonimatului. Israelul "a asasinat mari lideri precum fondatorul mişcării, şeicul Ahmed Yassin, iar acest lucru nu a făcut decât să mărească puterea Hamas", a adaugă el.
Când se va întâlni, conducerea va avea "o mulţime de personalităţi capabile să conducă", a declarat pentru AFP Joost Hiltermann, directorul Programului pentru Orientul Mijlociu al International Crisis Group (ICG).
Hugh Lovatt, cercetător în cadrul Consiliului European pentru Relaţii Internaţionale (ECFR), a spus că acest "eveniment extrem de traumatizant pentru mişcare (...) ar putea încuraja susţinătorii liniei dure". "Haniyeh a creat o dinamică moderată în cadrul Hamas, chiar dacă ea este relativă", a explicat el pentru AFP.
Deşi mulţi israelieni s-au bucurat pe reţelele de socializare de moartea lui Haniyeh, mulţi se tem însă de o escaladare militară.
Negocierile indirecte dintre Israel şi Hamas pentru încetarea focului în Fâşia Gaza şi revenirea ostaticilor capturaţi de Hamas în Israel pe 7 octombrie sunt compromise, consideră Lovatt. Asta deoarece "conducerea politică cu sediul la Doha, în fruntea căreia se afla Haniyeh, ar fi făcut presiuni asupra lui Sinwar şi a conducerii Hamas să accepte încetarea focului", a adăugat cercetătorul ECFR.
În opinia politologului palestinian Mkhaimar Aboussada, represaliile ar putea veni "din Cisiordania sau din partea grupurilor Hamas din sudul Libanului", menţionând posibilitatea "unui atac sinucigaş sau schimburi de focuri cu soldaţi sau colonişti israelieni".
În acest context, France Presse aminteşte ameninţarea din partea aripii militare a Hamas venită după asasinatul de la Teheran: "Acest asasinat duce războiul la un alt nivel şi va avea consecinţe enorme în întreaga regiune".
"Chiar dacă actorii implicaţi nu intenţionează să înceapă un război total, fiecare escaladare creşte riscul ca situaţia să devină incontrolabilă", explică Lina Khatib, de la grupul de reflecţie Chatham House.
Deşi Iranul nu a anunţat cum intenţionează să răspundă la asasinatul comis pe teritoriul său, majoritatea analiştilor subliniază că, la fel ca mişcarea islamistă Hezbollah, vizată de Israel în ultimele 24 de ore, regimul de la Teheran nu are niciun interes să se lanseze într-un război pe scară largă cu Israelul.
"Iranul va reacţiona şi îşi va mobiliza aliaţii doar dacă interesele sale vitale sunt ameninţate, ceea ce nu este cazul în prezent", a opinat Hiltermann.