Alte trei nave implicate în traficul de droguri au fost distruse de armata americană. Opt persoane au murit. VIDEO

62599437

Atacurile americane împotriva a trei ambarcaţiuni suspectate de Washington de trafic de droguri au făcut opt morţi, luni, în Oceanul Pacific.

Anunțul a fost făcut de armata americană, ale cărei atacuri de acest tip s-au soldat cu peste 90 de morţi de la începutul lunii septembrie, relatează AFP.

„Informaţiile au confirmat că aceste nave tranzitau rutele cunoscute ale traficului de droguri din estul Pacificului şi erau implicate în traficul de droguri”, a declarat pe X Comandamentul Sud al Statelor Unite care îşi însoţeşte postarea de un videoclip ce prezentă loviturile asupra navelor. „Un total de opt narco-terorişti de sex masculin au fost ucişi” în aceste operaţiuni, a adăugat armata.

De la începutul lunii septembrie, Statele Unite au efectuat atacuri împotriva a cel puţin 26 de nave acuzate de trafic de droguri în Caraibe sau în estul Pacificului, ucigând cel puţin 95 de persoane, fără a furniza dovezi că aceste ambarcaţiuni erau implicate în traficul de droguri, ceea ce a determinat experţii şi ONU să pună la îndoială legalitatea operaţiunilor.

Statele Unite şi-au întărit considerabil prezenţa militară în Marea Caraibelor din luna august, în numele luptei împotriva traficului de droguri. În special, au desfăşurat cel mai mare portavion din lume, USS Gerald R. Ford.

Administraţia preşedintelui american Donald Trump îl acuză pe preşedintele venezuelean Nicolás Maduro că se află la conducerea unei vaste reţele de trafic de droguri, ceea ce acesta neagă categoric, afirmând că Washingtonul încearcă să-l răstoarne de la putere pentru a pune mâna pe petrolul ţării sale.

Legalitatea atacurilor americane în apele străine sau internaţionale, împotriva suspecţilor care nu au fost interceptaţi sau interogaţi, este subiect de dezbatere. ONG-ul Human Rights Watch (HRW) a îndemnat la începutul lunii decembrie partenerii Statelor Unite să condamne atacurile „ilegale” împotriva navelor traficanţilor de droguri. „Conform dreptului internaţional, recurgerea intenţionată la forţa letală este permisă numai în ultimă instanţă împotriva unei persoane care reprezintă o ameninţare iminentă la adresa vieţii”, a subliniat în octombrie Înaltul Comisar al Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului.

Articol recomandat de sport.ro
Istvan Kovacs, făcut praf după ultimul meci din Champions League! Ce ar fi spus arbitrul român
Istvan Kovacs, făcut praf după ultimul meci din Champions League! Ce ar fi spus arbitrul român
Citește și...
Luptele de putere între CE și state influente din UE pun în pericol proiectele de apărare. „Zidul de drone” este incert

Viitorul proiectelor-fanion de apărare propuse de UE - inclusiv un sistem de contracarare a dronelor denumit iniţial „zidul anti-drone” - este incert.

Proteste la Bratislava față de reformele guvernului Fico. Manifestanții avertizează asupra subminării statului de drept

Mii de oameni s-au adunat luni la Bratislava pentru a manifesta împotriva desființării Biroului de protecție a avertizorilor de integritate și a modificărilor aduse codului penal.

Moscova începe un război juridic pentru activele înghețate. Rușii vor 230 de miliarde de dolari de la Euroclear

Banca Centrală a Rusiei a intentat un proces la Moscova împotriva Euroclear, solicitând despăgubiri de aproximativ 230 de miliarde de dolari.

Recomandări
LIVE UPDATE. Legea integrității, vot final. Senatorii decid soarta unui proiect de care depind 770 de milioane de euro

Senatorii decid prin vot, astăzi, soarta Legii ANI, cunoscută și drept ”Legea integrității”, care este jalon în PNRR și de care depind aproximativ 770 de milioane de euro pentru România, termenul fiind 31 august. Senatul este cameră decizională.

Momentul în care o dronă cu explozibil descoperită pe plaja Olimp a fost detonată controlat | VIDEO

Un fragment de dronă a fost găsit, miercuri dimineaţă, pe plaja din Olimp. Accesul turiştilor în zonă a fost restricţionat.

Explicația în română a lui Manfred Weber după ce a cerut CE să blocheze României jalonul de 770 de milioane de euro

Grupul PPE nu doreşte ca România să piardă niciun euro din fondurile alocate prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, precizează liderul PPE Manfred Weber.