ALEGERI IN OLANDA: Extremistul Geert Wilders, invins de partidul premierului Mark Rutte. Criza cu Turcia, decisiva la vot
Liberalul Mark Rutte si-a asigurat al treilea mandat de premier al Olandei, in conditiile in care partidul sau a pierdut totusi 8 mandate.
Blocarea ascensiunii lui Geert Wilders a fost posibila prin participarea masiva la vot: peste 80%. Noul parlament va fi unul extrem de fragmentat, asadar va fi nevoie de formarea unei coalitii de guverare din 4 ori chiar 5 partide. In ultimii 60 de ani, in Olanda, formarea guvernului a durat in medie 72 de zile. Recordul dateaza din 1977, cand a fost nevoie de 208 zile.
Mark Rutte: "Ce seara! Este seara in care Olanda, dupa Brexit si dupa alegerile din SUA, a spus stop unui populism gresit!"
Geert Wilders, lider Partidul Libertatii: "Nici nu inteleg ce vrea sa spuna. Vrea cumva sa sugereze ca exista populisti buni si populisti rai?"
Partidul Laburist este marele perdant al serii, obtinand doar 9 mandate, fata de cele 38 avute in legislativul trecut. In schimb, marii castigatori pot fi socotiti Verzii, cu 12 mandate in plus.
Geert Wilders, lider Partidul Libertatii: "Fireste ca as fi preferat sa fi fost acum in locul lui Rutte, dar, in acelasi timp, ei au pierdut mandate si noi am castigat 4, poate 5 mandate."
Atika Shubert: "Rutte a exclus cooptarea lui Wilders in viitoarea coalitie de guvernare, cu alte cuvinte lui Wilders nu-i ramane decat sa joace in opozitie. O veste proasta pentru partidele de extrema dreapta din Franta si Germania, care sperau ca Olanda sa fie prima care imita victoria obtinuta de Trump in SUA."
Ce i-a scos pe alegatori din casa in numar record ar fi fost redresarea economica a tarii, dar si criza cu Turcia, in care premierul Rutte a reactionat cu o surprinzatoare fermitate.
Andre Krouwel, analist politic: "Rutte si-a condus campania pe ideea: un vot pentru populistul anti-imigratie Wilders e un vot pierdut. Nu va face niciodata nimic, doar sta si posteaza pe Twitter de pe canapea. In schimb, noi chiar facem ceva. Cum a intrat in tara o femeie ministru dintr-o tara musulmana, purtand val islamic, noi o dam afara. Nici nu putea visa la mai mult. Nici daca scria el un scenariu ideal nu putea conta pe asa ocazie. Povestea cu Turcia l-a ajutat pe Rutte sa castige."
Mark Rutte, un celibatar in varsta de 50 de ani, care spune ca modelele lui sunt Ronald Reagan, Margaret Thatcher si Winston Churchill, a devenit in iunie 2010 cel dintai premier liberal al Olandei de dupa 1918.
Cel mai mic dintre cei sapte copii ai familiei, Rutte isi dorea sa devina pianist, dar a absolvit Istoria. Indiferent la conventiile sociale, n-a avut decat masini la mana a doua si locuieste in continuare in apartamentul cumparat dupa ce si-a terminat studiile.
Atasat de tabieturile sale, Mark Rutte mananca in fiecare sambata seara mancare indoneziana cu mama lui nonagenara, in timp ce in serile de vineri iese uneori la pizza, echipat in tricou, blugi si bascheti.
JOI, 16 MARTIE
UPDATE 07:45 Dupa numarare a peste 94% din voturi, Partidul Popular pentru Libertate si Democratie (VVD) a castigat 33 de locuri de parlamentar din 150, iar PVV-ul lui Wilders 20 de mandate.
MIERCURI, 15 MARTIE
UPDATE 23:05 Prima reactie a lui Geert Wilders pe Twitter: "Am castigat mandate. Este o prima victorie. Nu am terminat cu Rutte"
PVV-stemmers bedankt!
We hebben zetels gewonnen!
Eerste winst is binnen!En Rutte is nog lang niet van mij af!!
— Geert Wilders (@geertwilderspvv) March 15, 2017
UPDATE 23:00 Potrivit exit-poll-ul Ipsos rata de participare la vot a fost de 82% - cea mai ridicata din ultimii 31 de ani.
Netherlands: Highest turnout since 31 years: 82% (Ipsos exit poll). #TK17 #ExitPoll #DutchElection
— Europe Elects (@EuropeElects) March 15, 2017
UPDATE 22:50 Partidul Laburist este marele perdant al serii, cu o scadere de 29 de mandate, in timp ce Verzii sunt marii castigatori, cu 12 mandate in plus. Pierderea suferita de laburisti este fara precedent in politica olandeza.
UPDATE 22:30 Potrivit The Guardian, rezultatele inseamna ca, desi partidul sau a pierdut 10 mandate fata de legislativul anterior, Rutte poate ramane premier. Analistii cred ca va fi formata o coalitie din patru partide, fara Wilders.
This means 1. Rutte remains Prime Minister 2. 4 party coalition w/out Wilders 3. VVD can play all parties against each other #DutchElection pic.twitter.com/OrZPgHEtUg
— Lousewies v d Laan (@LousewiesvdLaan) March 15, 2017
UPDATE 22:10 Partidul Liberal VVD, al premierului Mark Rutte, a obtinut cele mai multe voturi la alegerile legislative din Olanda, urmand ca aiba 31 de reprezentanti in Parlament, arata un exit-poll citat de CNN. Formatiunea lui Geert Wilders, PVV, se afla pe a doua pozitie, alaturi de formatiunea crestin-democrata CDA si de partidul de centru D66, cu 19 mandate fiecare.
Potrivit exit-pollului, rata de participare a fost de 81%, mult peste cea din urma cu patru ani, care a fost de 65% in 2012. De regula, exit-pollurile facute la scrutinele din Olanda se confirma.
Prima versiune a exit-pollurilor, publicata la scurt timp dupa inchiderea urnelor, la ora locala 21 (22 ora Romaniei), estimeaza rata de participare si impartirea mandatelor pe baza raspunsurilor oferite pana la ora locala 20.30 (21.30 ora Romaniei) si va fi acutalizata dupa o jumatate de ora.
Potrivit estimarilor, exit-pollul va fi realizat pe circa 38.000 de alegatori. Primele rezultate oficiale sunt asteptate la circa 40 de minute dupa inchiderea urnelor, dar orasele mari, precum Amsterdam si Rotterdam, vor anunta, probabil, rezultatele dupa miezul noptii (joi, 1.00 ora Romaniei).
UPDATE 22:00 Premierul Mark Rutte a castigat alegerile parlamentare din Olanda, potrivit exit pollurilor citate de Associated Press. Exit poll-ul citat de AP anunta rezultate sub asteptari pentru partidul anti islam al lui Geert Wilders.
BREAKING: The Netherlands' main exit poll suggests that Prime Minister Mark Rutte wins the parliamentary election.
— The Associated Press (@AP) March 15, 2017
BREAKING: Netherlands’ main exit poll suggests that anti-Islam firebrand Geert Wilders had unexpectedly poor showing in election.
— The Associated Press (@AP) March 15, 2017
PARTICIPARE PUTERNICA
Aproximativ 12 milioane si jumatate de oameni au fost asteptati la urne in Olanda intr-un scrutin pe care analistii politici l-au vazut ca pe un indicator important pentru forta miscarii de extrema dreapta din Europa.
Cozi s-au format in gari si la muzee, relateaza AFP. In pofida numarului mare de nehotarati, un sfert dintre cei 12,9 milioane de potentiali alegatori si-au exprimat optiunile inainte de ora locala 14.00 (15.00, ora Romaniei), potrivit Institutului de sondare Ipsos, intr-o zi insorita.
La ultimele alegeri legislative, in 2012, prezenta la urne, la aceeasi ora, era de 27%. Campania a fost marcata de probleme cu privire la identitate si la imigratie in aceasta tara cu 17 milioane de locuitori, acaparata in weekend de izbucnirea unei crize diplomatice cu Turcia.
”Asteptam sa vedem rezultatele”, a declarat deputatul cu parul oxigenat in fata unui numar foarte mare de jurnalisti, dupa ce a votat intr-o scoala de la periferia hagai. ”Eu cred ca evenimentele din Statele Unite si poate din alte tari europene arata ca oamenii normali vor din nou sa fie suverani in propria tara”, a spus Geert Wilders.
Wilders si-a vazut in mai multe randuri, in trecut, scorul scazand fata de ceea ce prevedeau sondajele. Din cealalta parte a tarii, premierul Mark Rutte, care a incercat sa transforme alegerile intr-un duel cu Wilders, a dat asigurari ca acest scrutin este ”crucial”. Aceasta este ”oportunitatea ca o democratie ca a noastra sa puna capat efectului de domino al populismului rau”, a subliniat el.
Cetatenii voteaza pana la ora 20.00 GMT (22.00, ora Romaniei) in mii de sectii de votare instalate in locuri insolite, ca de exemplu salonul unui cetatean sau o insula de obicei nelocuita. Primele exit-polluri sunt asteptate imediat dupa aceea.
Lupta s-a dus intre partidul de centru dreapta al premierului Mark Rutte si Partidul Libertatii, al lui Hert Wildars, cu o platforma anti-imigratie.
Mark Rutte: “Este sansa unei democratii de mare traditie precum Olanda de a curma in Occident efectul de domino al valului de populism."
Geert Wilders: “Am castigat alegerile inca diniante de ziua votului, pentru ca toata lumea vorbeste despre imigratie si identitate nationala.”
Zici Olanda, zici mori de vant, biciclisti, canale, o tara pragmatica, liberala, cu un stil de viata relaxat. Dar Olanda e si caminul uneia dintre cele mai mari comunitati musulmane din Europa. Orasul-port Rotterdam este intr-o pozitie privilegiata pentru a raspunde la intrebarea ce inseamna sa fii olandez, intrucat aici musulmanii reprezinta 20% din populatie.
Primar este Ahmed Abutaleb, simbol viu al identitatii multiculturale a Olandei. Nascut in Maroc, crescut in Olanda, si-a cladit reputatia unuia care spune lucrurilor pe nume. Sta marturie reactia lui de dupa atentatul terorist din redactia saptamanalului satiric Charlie Hebdo: “Daca nu-ti gasesti locul aici pentru ca nu poti tolera niste caricaturi, atunci, ia-ti talpasita.”
Astfel stand lucrurile, Geert Wilders a deturnat si ultima dezbatere de dinaintea votului tot spre tema lui favorita: imigratia musulmana.
Lodewijk Asscher, lider al Partidului Laburist: "Olanda apartine tuturor. Acesta este mesajul pe care trebuie sa-l transmitem copiilor. Dar mesajul tau este: Mai putin, mai putin! Mai putini copii marocani in scoli, mai putina speranta, mai putina incredere."
Geert Wildres, Partidul Libertatii: Dle Asscher, te rog inceteaza cu prostiile astea. Erau texte la moda in anii 60, la Woodstock, bune pentru unii care fumeaza cu orele narghilea. Iti spun ca Olanda nu ne apartine tututor. Olanda le apartine olandezilor. Turcii care au iesit pe strada la Rotterdam nu fluturau steagul olandez. Asta ar fi aratat ca intr-adevar Olanda ne apartine tuturor. Nu, nu, e deloc OK. Au fluturat steaguri ale Turciei. Ai zis ca cei iesiti pe strada erau "gunoaie". Te-ai inselat, dle Asscher. Nu erau pur si simplu scursori, erau gunoaiele voastre. Voi i-ati lasat sa intre in tara, voi i-ati educat si ati permis sa fie crescuti in identitatea lor proprie. Sunt turcii lui Asscher!"
Cum sistemul electoral din Olanda este unul proportional, multe dintre cele 28 de partide inscrise in cursa vor ajunge in parlament. Prin urmare, guvernarea va fi asumata de o coalitie.