Alegeri cu final așteptat în Belarus. Șeful Comisiei Electorale: Dacă vreți emoție, mergeți la "circ, teatru sau concerte"
Duminică, 25 februarie, bielorușii merg la urne pentru prima dată în ultimii patru ani pentru alegerile parlamentare. Pe buletinul de vot sunt patru partide care susțin cu voce tare regimul Lukașenko.
Belaya Rus, Partidul Comunist, Partidul Liberal Democrat din Belarus și Partidul Republican al Muncii și Justiției sunt formațiunile politice care mimează exercițiul democratic, după ce Aleksandr Lukașenko a interzis sau a dizolvat toate celelalte partide, a reacție la protestele de amploare ce au urmat alegerilor prezidențiale din 2020, scrie Politico.
Candidații care se află pe buletinul de vot nu au participat la nicio dezbatere, citind în schimb programele lor identice la televiziunea de stat.
"Dacă cineva care consideră că alegerile noastre sunt plictisitoare, există circ, teatru, săli de concert", a declarat Igor Karpenko, șeful Comisiei Electorale Centrale din Belarus, în timpul unei emisiuni.
În Belarus nu vor exista observatori independenți din partea Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) care să monitorizeze alegerile, regimul lui Lukașenko permițând doar reprezentanților partidelor proguvernamentale să supravegheze secțiile de votare.
Fotografierea buletinelor de vot – o tactică folosită anterior de activiști pentru a contesta rezultatele oficiale ale alegerilor – este, de asemenea, interzisă.
La începutul acestei săptămâni, șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a denunțat, într-o declarație, "încălcarea continuă și fără sens a drepturilor omului și nivelul fără precedent de represiune" de dinaintea scrutinului, promițând că cei responsabili vor fi trași la răspundere.
Criticii regimului Lukașenko au rezumat situația.
"Nu este deosebit de important cum vor vota oamenii sau dacă vor vota. Este suficient (pentru regim) ca unii oameni să vină la secțiile de votare", a spus Pavel Sapelka, un activist bielorus aflat în exil.
Opoziţia face apel la boicot
Acest scrutin este primul de la controversatele alegeri prezidențiale din 2020, considerate fraudate, care au declanșat proteste în masă și au zguduit puterea lui Lukașenko.
Dar este puțin probabil ca acest scrutin să aibă același efect. Cu ajutorul lui Vladimir Putin, Lukașenko și-a forțat mulți dintre opozanți să ia calea exilului, iar pe alții i-a aruncat în închisoare.
Lidera opoziției belaruse în exil, Svetlana Tihanovskaia, considerată în general câștigătoarea legitimă din 2020, a spus că votul de duminică este o înșelătorie și i-a îndemnat pe susținătorii săi să îl boicoteze.
Dar chiar și acest mic act de sfidare ar putea atrage riscuri.
"Circulă informații potrivit cărora vor fi întocmite liste cu cei care nu au participat la vot", a declarat Uladzimir Astapenka, șeful Misiunii Belarusului Democratic la Bruxelles și un aliat apropiat al lui Tihanovskaia.
"Oamenii riscă să își piardă locurile de muncă", a mai spus acesta.
Mișcarea de opoziție a lui Tihanovskaia organizează propriile alegeri alternative în luna mai, în cadrul așa-numitului Consiliu de Coordonare, un organism care își propune să reprezinte poporul belarus.
"Încercăm să creăm o alternativă la autoritățile ilegitime ale lui Lukașenko", a declarat Astapenka.
"Consiliul de Coordonare va fi ales de către belaruși pentru a vorbi în numele belarușilor și pentru a le apăra interesele naționale", a mai afirmat el.
Detaliile exacte ale acestor alegeri alternative sunt încă în discuție, a declarat Astapenka, adăugând că unele partide de opoziție exilate s-au retras din inițiativă de teama unor represalii împotriva rudelor lor rămase în Belarus.
Renunță Lukașenko la președinție?
După aceste alegeri parlamentare, în Belarus va fi format un nou organism de stat: Adunarea Populară a întregului Belarus, cu 1.200 de membri, care va include înalți oficiali, legiuitori locali, membri ai sindicatelor, activiști proguvernamentali și alții.
Organismul va avea puteri sporite, inclusiv autoritatea de a lua în considerare amendamente constituționale și de a numi oficiali electorali și judecători.
De asemenea, Adunarea va putea iniția o procedură de demitere a președintelui, dar un astfel de demers pare, desigur, imposibil.
Lukașenko a vorbit pentru prima oară despre reforma constituțională în 2020, după o întâlnire cu Putin la Soci. De atunci, liderul de la Kremlin a lăudat ideea în repetate rânduri.
Analiștii regionali susțin că Moscova a pus presiune pe Minsk să modifice constituția. Rușii au intenționat astfel să obțină un mijloc de a-l ține pe Lukașenko în lesă, deși ambii dictatori au negat acest lucru.
În timp ce a sugerat în mod repetat că ar putea renunța la cea mai înaltă funcție în stat, Lukașenko a implementat, de asemenea, un plan prin care s-a asigurat că președintele Belarusului devine automat membru al Adunării după ce demisionează.
De asemenea, în ianuarie, Lukașenko a semnat o lege care îi garantează imunitatea, protecția pe viață și proprietatea oferită de stat în cazul în care va demisiona din funcție.
Aceste mișcări sunt văzute ca o modalitate de a-și păstra influența și de a-și asigura siguranța într-un Belarus post-Lukașenko.
Etichete: alegeri parlamentare, aleksandr lukasenko, belarus,
