Activele rusești, miza summitului UE. Blocaj politic în interiorul Uniunii, Putin avertizează UE

×
Publicitate

Liderii statelor Uniunii Europene nu au ajuns la o decizie finală în privința fondurilor rusești înghețate în Europa, dar lucrurile au ajuns într-un punct de cotitură, a anunțat premierul polonez la Bruxelles.

"Toată lumea e de acord că merită să încercăm și că ar fi corect, justificat și bine pentru Europa să folosească fondurile rusești pentru Ucraina", a mai spus Tusk.

Ar mai fi de rezolvat doar detaliile tehnice. Volodimir Zelenski le-a cerut liderilor Uniunii Europene să acorde împrumuturi de zeci de miliarde de euro din fondurile rusești înghețate pentru a finanța nevoile militare și economice ale Ucrainei. Ori bani, acum, ori sânge mâine, a avertizat premierul Poloniei.

Fără un impuls financiar, de zeci de miliarde de euro, finanțele Kievului se vor epuiza în câteva luni. Fondul monetar internațional a estimat că Ucraina va avea nevoie de 135 de miliarde de euro pentru 2026 și 2027.

Donald Tusk:
Acum avem o alegere simplă – ori bani astăzi, ori sânge mâine. Și nu vorbesc doar despre Ucraina, ci vorbesc despre Europa. Și aceasta este decizia pe care trebuie să o luăm. Și numai a noastră”.

Friedrich Merz:
”Practic, ne confruntăm cu alegerea de a folosi îndatorarea Europei sau activele rusești pentru Ucraina. Și opinia mea este clară: trebuie să folosim activele rusești”.

Însă majoritatea fondurilor de 210 miliarde de euro în active rusești din Uniune sunt deținute de organizația Euroclear, cu sediul în Belgia, iar până acum guvernul de la Buxelles s-a declarat împotriva utilizării acestor bani, dacă riscurile - financiare, economice și juridice - nu sunt suportate de toți membrii Uniunii Europene

Bart De Wever, premier Belgia:
”Dacă sărim, sărim cu toții împreună. Belgia nu va accepta o soluție în care doar noi să suportăm atât riscurile, cât și responsabilitatea”.

Și alți lideri - premierii maghiar, ceh și slovac - se opun folosirii activelor rusești înghețate.

Viktor Orban:
”Nu aș dori să văd o Uniune Europeană aflată în război. A da acești bani înseamnă război”.

Corespondent ȘtirileProTV:
”Există și o a doua variantă: un împrumut pentru Ucraina garantat de bugetul Uniunii Europene. Pe scurt, Uniunea s-ar împrumuta de pe piețele financiare, folosind bugetul comun ca garanție, iar apoi ar trimite banii Ucrainei sub formă de credit. Obstacolul este politic: decizia are nevoie de acordul tuturor celor 27 de state membre, iar Ungaria a anunțat deja că va bloca planul prin veto”.

Înainte de începerea Consiliului European, președintele României, Nicușor Dan, a declarat că țara noastră va susține oricare dintre variante: "Pentru că Ucraina este importantă pentru securitatea României, suntem de acord cu ambele variante."

Rusia a avertizat UE împotriva folosirii banilor săi. Și nici nu a răspuns încă celei mai recente propuneri de pace - care ar urma să fie discutată la Miami, în acest week-end, de oficiali ruși și americani.

Oricum, Kremlinul a subliniat că planurile pentru o forță multinațională condusă de Europa pentru Ucraina, susținută de SUA, ar fi inacceptabile.

Iar președintele Putin și-a exprimat miercuri sentimentele față de Europa

Vladimir Putin:
”Toată lumea presupunea că vor distruge Rusia în scurt timp. Că ar ruina-o. Iar purcelușii europeni au sărit imediat să ajute fosta administraței americană (Biden) la îndeplinirea acestui scop. Sperau cu toții să profite de un posibil colaps al țării noastre. Dar toate aceste tentative și aceste planuri destructive împotriva Rusiei au eșuat complet”.

Pe de altă parte, legiuitorii americani au aprobat un amplu proiect privind politica de apărare. Semnalând un sprijin solid pentru Europa, atât din partea democraților cât și a republicanilor.

Acum legea interzice că nivelul trupelor americane de pe continet să scadă sub 76.000 de soldați pentru mai mult de 45 de zile și restricționează retargerea echipamentului militar major. De asemenea, legea sporește resursele pentru statele NATO de primă linie, în special în regiunea baltică.

Votul cu mare majoritate din senat, care vine după cel din Camera Reprezentanților - înseamnă o respingere dură a poziției tot mai ostile a președintelui Donald Trump față de NATO și cei mai apropiați aliați europeni.

Articol recomandat de sport.ro
Ce face Kayla Simmons, la 30 de ani, după ce s-a lăsat de volei
Ce face Kayla Simmons, la 30 de ani, după ce s-a lăsat de volei
Citește și...
Blocaj diplomatic: Trump oprește deplasarea lui Steve Witkoff și Jared Kushner pentru discuții cu Iranul

Preşedintele american Donald Trump a anunţat sâmbătă anularea deplasării negociatorilor săi, Steve Witkoff şi Jared Kushner, în Pakistan, unde urmau să participe la o a doua rundă de discuţii indirecte cu Iranul, informează EFE.

Viktor Orban își cedează mandatul de parlamentar. Susține că se va concentra pe „reorganizarea părții naționale”

Viktor Orban, liderul Fidesz-KDNP şi prim-ministru în exerciţiu, a declarat sâmbătă că va renunţa la mandatul câştigat în urma recentelor alegeri parlamentare din Ungaria, transmite MTI.

Oficialii Iranului au plecat din Islamabad fără să mai aștepte sosirea emisarilor lui Donald Trump. Ce s-a întâmplat

Președintele iranian a cerut populației să scadă consumul de electricitate, semn că blocada impusă de americani asupra porturilor are consecințe drastice atât asupra producției de energie, cât și a veniturilor statului. 

Recomandări
Războiul de la graniță. Ziua în care, pentru prima dată, o dronă a Rusiei cu încărcătură explozivă s-a prăbușit în România

Pentru prima dată de la începutul conflictului din Ucraina, o dronă cu încărcătură explozivă s-a prăbușit chiar într-un oraș din România. S-a întâmplat în Galați, iar autoritățile au intrat în alertă maximă.

Oficialii Iranului au plecat din Islamabad fără să mai aștepte sosirea emisarilor lui Donald Trump. Ce s-a întâmplat

Președintele iranian a cerut populației să scadă consumul de electricitate, semn că blocada impusă de americani asupra porturilor are consecințe drastice atât asupra producției de energie, cât și a veniturilor statului. 

De ce nu a putut fi doborâtă drona rusească ajunsă în Galați. Armata anunță rearanjarea apărării la granița cu Ucraina

Ministrul Apărării a anunțat că Armata analizează rearanjarea sistemelor de apărare ale României de la granița cu Ucraina, după ce o dronă rusească s-a prăbușit în orașul Galați. Drona nu a putut fi doborâtă pentru că zbura la altitudine prea mică.