Bilanţul victimelor naufragiului migranţilor din Italia creşte la cel puţin 60 de morţi

×
Codul embed a fost copiat

Cel puţin 60 de migranţi au murit duminică, în urma naufragiului ambarcaţiunii la bordul căreia se aflau, în apropiere de oraşul italian Crotone, în Calabria (sud).

Salvatorii au continuat căutările întreaga noapte, în condițiile în care se estimează că la bordul ambarcațiunii s-ar fi aflat aproape 200 de persoane. Atenție, urmează imagini care vă pot afecta emoțional.

Au fost scene înfiorătoare duminică, pe plaja orașului italian Crotone, când zeci de trupuri au început să fie aduse la mal de marea învolburată. Aproximativ 200 de migranți din Afghanistan, Pakistan, Somalia și Iran încercau să ajugă în Italia, când barca în care se aflau a fost ruptă de valuri.

Ofiţer: „Patrulele sosite la fața locului au văzut o barcă de lemn de aproximativ 30 de metri distrusă complet și cu numeroși migranți care se înecau în mare. Au acționat imediat și au încercat să salveze cât mai multe vieți dar, din păcate, au fost nevoiți să recupereze și foarte multe cadavre."

Printre cei care şi-au pierdut viaţa se numără femei şi copii, inclusiv un nou născut de doar câteva luni...

La slujba de dumincă, chiar şi suveranul Pontif i-a pomenit pe cei ce și-au pierdut viața în apele Mediteranei.

Papa: „În această dimineață am auzit cu tristețe de naufragiul care s-a produs pe coasta Calabriei, lângă Crotone. Multe trupuri au fost recuperate, inclusiv mulți copii. Mă rog pentru fiecare dintre ei, pentru cei dispăruți și pentru ceilalți migranți supraviețuitori. Le mulțumesc celor care au ajutat la salvarea lor și celor care i-au primit cu bine."

Şefa guvernului italian, Giorgia Meloni, şi-a exprimat și ea „profunda tristeţe pentru numeroasele vieţi scurtate din cauza traficanţilor de migranți". Iar acest nou naufragiu vine la doar câteva zile după ce Parlamentul Italian a adoptat noi reguli, catalogate drept controversate, privind salvarea migranților. Potrivit noii legi, navele organizațiilor neguvernamentale care salvează oameni din apele Mediteranei trebuie să obțină permisiunea de a intra într-un port după ce salvează migranţi.

 

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a îndemnat la „dublarea eforturilor în vederea reformării dreptului de azil”, relatează AFP, conform News.ro.

Până acum câteva minute, numărul victimelor confirmate era de 59”, declara la ora locală 16:00 (17:00, ora Românei), la postul de ştiri Sky TG-24, Vicenzo Voce.

Potrivit Pazei de Coastă ambarcaţiunea transporta aproximativ 120 de personae şi s-a spart pe stânci, la câţiva metri de coastă, iar pompierii evocă „peste 200 de persoane”.

Imagini filmate de poliţia italiană arată fragmente de lemn împrăştiate pe 100 de metri, pe plajă, unde se aflau numeroşi salvatori şi salvaţi care aşteptau să fie transferaţi într-un centru de primire.

Şefa guvernului, Giorgia Meloni, şi-a exprimat „durerea profundă” şi consideră într-un comunicat că este „criminal să pui pe mare o ambarcaţiune de abia 20 de metri cu 200 de personae la bord şi previziuni meteo proaste”.

Guvernul este hotărât să împiedice plecările şi odată cu ele acest tip de tragedie şi va continua să o facă cerând, înainte de orice, cea mai mare colaborare a statelor de plecare şi de origine”, dă asigurări Meloni.

Preşedinta CE Ursula von der Leyen, a îndemnat duminică la progrese în reforma dreptului de azil în Uniunea Europeană (UE), după această „tragedie”.

Ea îndeamnă la o „dublare a eforturilor privind Pactul Migraţiilor şi Dreptului de Azil şi Planul de Acţiune la Mediterana Centrală”.

Partea cea mai delicată a acestui Pact, care urmează să fie încheiat până la sfârşitul mandatului Parlamentului European (PE), în 2024, vizează cea mai bună împărţire a responsabilităţilor în primirea solicitanţilor de azil între statele membre UE, o problemă care le divizează de la criza refugiaţilor din 2015-2016.

Preşedintele italian, Sergio Mattarella, deplânge naufragiul în care „zeci de persoane, inclusiv copii, şi-au pierdut viaţa”.

Un mare număr dintre aceşti migranţi venea din Afganistan şi Iran, fugind de condiţii foarte dificile”, a adăugat şeful statului, exprimându-şi dorinţa „unui angajament puternic al comunităţii internaţionale în vederea eliminării cauzelor migraţiilor: războaie, persecuţii, terorism, sărăcie”.

Italia, o ţară de intrare, care a primit sute de mii de migranţii anii trecuţi, le reproşează partenerilor săi din UE o lipsă de solidaritate în repartizarea acestora, cu toate că un număr mare dintre aceştia părăseşte apoi peninsula pentru a se duce în alte ţări.

Acest naufragiu vine la doar câteva zile după ce Parlamentul a adoptat noi reglementări controversate ale Guvernului, dominat de extrema dreaptă, privind salvarea migranţilor.

Meloni, şefa Partidului Fratelli d'Italia (FDI, extrema dreaptă), a preluat conducerea unui Executiv de coaliţie, în octombrie, după ce a promis să reducă numărul migranţilor care vin în Italia.

„Imigrație clandestină”

Noua lege obligă navele umanitare să efectueze o singură salvare o dată, ceea ce creşte, acuză critici, riscul morţii în zona centrală a Mării Mediterane, a cărei traversare este considerată cea mai periculoasă din lume pentru migranţi.

Ministrul de Interne Matteo Piantedosi consideră că această „tragedie (…) demonstrează cât de absolut de necesară este lupta fermă împotriva filierelor imigraţiei clandestine”.

Situarea geografică a Italiei face din ea o destinaţie privilegiată a solicitanţilor de azil care trec din nordul Africii în Europa, iar Roma se plânge de mult timp de numărul mare al sosirilor pe teritoriul său.

Potrivit Ministerului de Interne, aproape 14.000 de migranţi au debracat în Italia de la începutul anului, faţă de aproximativ 5.200 în aceeaşi perioadă a anului trecut şi faţă de 4.200 în 2021.

ONG-urile nu mai transportă, cu toate acestea decât un procent mic dintre migranţii care vor să ajungă în Europa, majoritatea dintre ei fiind salvaţi de nave ale Pazei de Coastă şi Marinei.

Guvernul acuză însă ONG-urile că stimulează, prin acţiunea lor, sosirea migranţilor şi încurajarea traficanţilor.

Fillippo Grandi, Înaltul Comisar ONU pentru Refugiaţi, deplânge „un nou naufragiu teribil” şi consideră că „a venit momentul ca statele să înceteze să mai dezbată şi să se pună de acord asupra unor măsuri drepte, eficiente şi împărtăşite, pentru a evita alte tragedii”.

Știre inițială:

Căutările continuau pe o mare dificilă pentru salvatori, din cauza unor valuri mari. Pompierii au confirmat pe Twitter că au recuperat 28 de corpuri, iar alte trei au fost antrenate de curenţi marini mai departe de ambarcaţiune la bordul căreia, scrie presa italiană, se aflau 150-250 de persoane.

Aproximativ 40 de persoane au fost salvate, anunţă pompierii.

Potrivit agenţiei italiene de ştiri Agi, ambarcaţiunea, care era supraîncărcată, s-a rupt în două din cauza mării agitate.

Între victime se află „un nou-născut de câteva luni”, potrivit aceleiaşi surse, care citează un pompier care participă la intervenţie.

Acest nou naufragiu intervine la câteva zile după ce Parlamentul a adoptat noi reglementări - controversate - ale Guvernului dominat de neofasciştii lui Giorgia Meloni privind salvarea migranţilor.

Noua lege obligă navele umanitare să efectueze o singură salvare odată, ceea ce creşte, potrivit criticilor, riscul morţii în zona centrală a Mării Mediterane, considerată cea mai periculoasă traversare pentru migranţi din lume.

Situarea geografică a Italiei face din ea o destinaţie importantă a solicitanţilor de azil care pleacă din nordul Africii către Europa, iar Roma se plânge de mult timp de numărul matre de migranţi care sosesc pe teritoriul italian.

 

Articol recomandat de sport.ro
Cum a încercat Dani Alves să evite închisoarea în ultimul moment: câți bani i-a oferit victimei și reacția femeii
Cum a încercat Dani Alves să evite închisoarea în ultimul moment: câți bani i-a oferit victimei și reacția femeii
Citește și...
„E cel mai rău film de groază”. Infernul unei familii de români care locuia în blocul din Valencia care a ars ca o torță
„E cel mai rău film de groază”. Infernul unei familii de români care locuia în blocul din Valencia care a ars ca o torță

Supraviețuitorii incendiului care a cuprins cele două blocuri din Valencia au vorbit despre infernul prin care au trecut, până când pompierii au ajuns la ei.  

Scholz face apel la o Europă mai dură: „Trebuie să fim atât de puternici încât nimeni să nu îndrăznească să ne atace”
Scholz face apel la o Europă mai dură: „Trebuie să fim atât de puternici încât nimeni să nu îndrăznească să ne atace”

Europa trebuie să-şi consolideze apărarea şi să se asigure că poate rezista oricărui atac militar din exterior, a declarat cancelarul german Olaf Scholz la marcarea a doi ani de când Rusia a invadat Ucraina, relatează Reuters sâmbătă.

„Trei lecţii importante de învăţat, la doi ani de război în Ucraina”. Analiza lansată de expert în Rusia
„Trei lecţii importante de învăţat, la doi ani de război în Ucraina”. Analiza lansată de expert în Rusia

Atunci când Rusia a invadat Ucraina, în primele ore ale zilei de 24 februarie, în urmă cu doi ani, nimeni nu ştia cum va decurge totul.

Recomandări
Războiul ruso-ucrainean, în imagini. Doi ani de la invazia pe scară largă a trupelor lui Putin în Ucraina | GALERIE FOTO
Războiul ruso-ucrainean, în imagini. Doi ani de la invazia pe scară largă a trupelor lui Putin în Ucraina | GALERIE FOTO

La 24 februarie 2024 se împlinesc doi ani de la invazia pe scară largă pe care Rusia a lansat-o în țara vecină Ucraina. De fapt, războiul a început acum 10 ani, când trupele Kremlinului au cucerit Crimeea în februarie 2014.

24 februarie 2024 – Doi ani de război în Ucraina. Cronologia celor mai importante evenimente
24 februarie 2024 – Doi ani de război în Ucraina. Cronologia celor mai importante evenimente

Sâmbătă, 24 februarie 2024, se împlinesc doi ani de când președintele rus Vladimir Putin anunța că începe o „operațiune specială militară” în Ucraina, țară condusă de Volodimir Zelenski.

Cum sărbătorește „Gen Z” din România Dragobetele. „Nu sărbătorim Valentine's Day. Preferăm lucrurile autohtone”
Cum sărbătorește „Gen Z” din România Dragobetele. „Nu sărbătorim Valentine's Day. Preferăm lucrurile autohtone”

Românii sărbătoresc Dragobetele pe 24 februarie, eveniment care pare defavorizat în fața Valentine's Day.