„Peștele proaspăt este deja un mit!”. Cum a ajuns tradiția să fie transformată în afacere în Delta Dunării
90 la sută din peștele pe care îl consumăm vine din import. De aceea, turiștii care ajung în Deltă vor să mănânce pește cât mai proaspăt.
În acest paradis dintre ape, turismul culinar este la el acasă. Numai că unii au transformat tradiția în afacere. Inspectorul PRO a descoperit că unele gospodării funcționează la negru, în regim de restaurant. Pe de altă parte, Delta Dunării este una dintre cele mai sărace zone din țară. Și, cum doar un adult din zece, mai găsește de lucru, oamenii spun că trebuie să își câștige și ei pâinea, cumva.
În Delta Dunării a devenit o tradiție că vizitatorii să mănânce în curțile localnicilor. Porțiile sunt mai mari decât la restaurant, iar mâncarea mai gustoasă, ne spun turiștii.
Deși de câțiva ani avem legislație și localnicii își pot deschide puncte gastronomice, unii preferă să gătească tot la negru. Autoritățile nu ajung la ei, pentru că nu au drept de control în casele oamenilor. Și atunci, în multe locuri oaspeții nu știu în ce condiții a fost pregătită mâncarea. Inspectorul PRO a vrut să verifice aceste informații.
Doamna care ne prezintă oferta gătește într-o gospodărie din Sfântu Gheorghe. La fel că și alți turiști, am făcut rost de numărul ei de la cineva care face transport cu barca. Așa se fac recomandările pentru mâncare la localnicii din Delta Dunării.
Bărbat: „Am vorbit cu domnul de pe barcă și a sunat și a făcut programare. A făcut masă all inclusive: ciorbă, pește prăjit, desert. Foarte bun, pentru asta am si venit, fara masa…La localnici, e mai gustoasă, mai făcută cu suflet, cu dragoste, si-o pălincuță și o țuică."
Am fost curioși să vedem dacă meniul de 120 de lei, de persoană, este fiscalizat.
La câteva minute însă, după aceasta convorbire, am primit un mesaj. Doamna ne-a anunțat că a anulat masa pe care tocmai o rezervasem, pe motiv că a intervenit o problema. Dar nu ne-a explicat exact ce anume …
Reporter: Încă o rugaminte: ar exista posibilitatea să ne dați și factură, pentru că am vrea să decontăm…
Femeie: Sigur că da.
O altă doamnă, dintr-o altă gospodărie, a recunoscut de la bun început că lucrează la negru.
Se gătește inclusiv pui sau porc, în funcție de ce vrea turistul.
La Sfântu Gheorghe, autoritățile au controlat, sezonul acesta, o singură gospodarie care ar fi desfașurat această activitate ilegal, ne spune primarul localității.
Reporter: Am aflat că în anumite locuri deja sunt localnici care au la masă și câte 100 de turiști, pe zi… Valentin Sidorencu, primar Sfântu Gheorghe: Aici a fost acest control. Nu știam că a prins așa amploare...
Așa s-a născut ideea înființării de puncte gastronomice locale. Inițiativa i-a aparținut lui Ivan Patzaichin și nu autorităților.
Chiar și după moartea sa, Asociația Ivan Patzaichin a continuat să ajute familiile de pescari să-și autorizeze gospodariile pentru a găti. A organizat cursuri gratuite sși s-a luptat cu mentalitățile oamenilor. Din pacate însă, din cei aproximativ 100 de localnici care au participat la aceste cursuri, doar 4 s-au autorizat.
Petre din Mila 23 este unul dintre ei. Se ocupă de punctul gastronomic împreună cu șoția.
Petre Trofimov: „Mi-am făcut niște cursuri gratuite care să țină loc cursului de bucătar. Apoi, cei de la DSV Tulcea au fost foarte cooperanți cu noi. Ne-a spus ce trebuie să mai facem: aveți de modificat aici, puneti chiuveta în partea cealaltă… Tot ce ține de regulamentul lor, dar nu au fost niște chestii foarte grele. Au fost ușoare, le-am făcut și ne-au dat autorizația foarte repede”.
Asociația Ivan Patzaichin a simplificat și procedura de investiții într-un punct gastronomic. Astfel, nu este obigatoriu ca localnicii să cheltuiască mulți bani, pentru a putea găti.
De 4 ani, Asociația Ivan Patzaichin se luptă să convingă autoritățile să scoată din punctele gastronomice casele de marcat. Mulți localnici dau înapoi din cauza birocrației. O soluție ar fi ca ei sa plătească la primărie doar o taxă anuală. Asta i-ar ajuta și să atragă turiști, pe care îi pot aduce chiar agentiile de turism și care au nevoie ca astfel de servicii să fie fiscalizate.
Regulamentul punctelor gastronomice stabilește ca la o masă să poată participa cel mult 12 persoane.
Nu există meniu ca la restaurant, iar turistul ar trebui să mănânce doar ce gătește gazda în ziua respectivă. La Petre, asta e regula de bază: prepară doar peștele pe care îl prinde dimineața, ca să fie proaspăt. Un prânz sau cină costă 70 de lei.
În restaurante, conceptul de pește proaspăt a cam dispărut. Alin Ionescu, proprietarul unui restaurant din Sfântu Gheorghe, ne explica de ce.
Reporter: Toată lumea care vine în Deltă se așteaptă să mănânce pește proaspăt. Cum e povestea aceasta cu peștele proaspăt?
Alin Ionescu, patronul unui restaurant: Peștele proaspăt este deja un mit! Mai nou, putem spune pește proaspăt congelat, pentru că în momentul de față peștele nu mai este cantitativ așa de mult. În luăm de la cherhanale autorizate care ni-l pot pregăti, dar luăm congelat proaspăt.
În același timp, și legea e absurdă. Pescarii nu-şi pot vinde capturile direct celor interesați, așa cum se întâmplă în alte țări din Uniunea Europeană. Guvernanții au promis că vor rezolva problema, dar nu s-a întâmplat nimic.
Iar pescarii sunt obligați să dea tot peștele prins cherhanalelor. De aici, peștele este trimis congelat și cu adaos substanțial magazinelor, restaurantelor și pensiunilor. Din această cauză, pește adus din alte țări este mai ieftin. Și 90 la sută din peștele consumat în Romania provine din alte țări.
.webp)
