Vizita la un mecanic auto a devenit o loterie. Ce a pățit un român a cărui mașină pierdea ulei
Șoferii obișnuiți se întreabă tot mai des dacă pot avea încredere în service atunci când trebuie să repare mașina personală.
Criza de forță de muncă afectează și acest domeniu, așa că este bine să vă alegeți cu grijă mecanicul și atelierul auto. Inspectorul PRO vă arată ce se poate întâmpla atunci când oameni nepricepuți vor să repare un autoturism, și mai rău, îl strică.
Într-o Românie în care calitatea serviciilor lasă de dorit, ne referim la mecanicii care mai mult strică decât repară. Mulţi şoferi s-au trezit cu daune la motor pe care - susţin ei - nu le aveau în momentul intrării în service. Criza de personal îşi spune cuvântul. La fel, lipsa de profesionalism a forţei de muncă. Degeaba avem service-uri dotate la nivel internaţional dacă cei care lucrează în ele nu ştiu să deosebească şaiba de piuliţă.
Pentru o lucrare simplă care nu ar fi trebuit să depăşească 600 de lei, Teo Cojocaru a ajuns să-i dea mecanicului peste 7.000 de lei. Bani pentru care nu a primit nici măcar factură.
„Părea autorizat, avea instrumente cu care să lucreze, avea angajaţi, avea calculator, casa de marcat.”
Autoturismul său pierdea ulei. Ca să-l repare, mecanicul i-a propus să dea jos motorul. Operaţiunea a costat 3.000 de lei.
Teo Cojocaru: „Nu erau pierderi de ulei acolo, nu era nevoie să dea jos motorul.”
După 3 luni şi 7.000 de lei în minus, clientul şi-a primit maşina înapoi. N-a durat mult să-şi dea seama că autoturismul trepida şi pierdea şi mai mult ulei. Pierdea acum şi apă, avea probleme la direcţie, iar - colac peste pupăză - o roată i se mai bloca din când în când.
Teo Cojocaru: „Mi-a spus să-i mai dau încă o sumă de 2-3.000 de lei, ceva de genul ăsta, ca să dea din nou motorul jos. M-a uimit efectiv, am zis, prietene, oricâtă răbdare aş avea tu vrei să-mi iei bani şi să mi-o tot dai stricată şi eu să tot revin la tine.”
Ulterior a aflat că service-ul nu era autorizat. Disperat, şi-a dus maşina într-o altă unitate, de această dată avizată de Registrul Auto Român. Gabriel Colonna, cel care i-a reparat într-un final autoturismul, susţine că niciun mecanic nu ar fi putut vreodată să greşească atât de mult la o reparaţie atât de simplă.
„Când am desfăcut capacul filtrului şi am scos filtrul afară, se vedea cablul prin el. Orice mecanic ar fi, de cartier, când îl strânge şi vede un cablu că e prin el, adică n-are ce să caute în locul uleiului un cablu pe de-a lungul, adică te uiți şi în locul uleiului, bă e ceva acolo.”
„20 de minute de funcţionare constantă ar fi putut strica motorul complet.”
Pentru reparaţiile corecte, Teo Cojocaru a mai plătit încă 3.000 de lei. Ca să-şi recupereze paguba de 7.000 de lei omul a depus plângeri la instituţiile abilitate ale statului: la Protecţia consumatorului, la Registrul Auto Român şi la Poliţie. A trecut un an şi jumătate şi n-a primit încă nicio despăgubire. Împreună cu Inspectorul PRO a refăcut traseul nepăsării.
Prima oprire - Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului.
Camera ascunsă
„Numărul acela nu există la mine!
Dar de ce nu?
E acolo în Transilvaniei.
Acolo nu mi s-a dat niciun răspuns, au spus că colegii sunt plecaţi pe teren şi a doua oară tot plecaţi pe teren erau.”
Cu speranţa că a treia dată va fi cu noroc, păgubitul a făcut un drum şi la comisariatul regional.
Legal, Autoritatea pentru protecţia consumatorului ar fi trebuit să-i dea un răspuns în maximum 45 de zile. Iată cum explică angajaţii instituţiei întârzierea de aproape 2 ani.
„Dacă nu e soluţionată din 2017.
Ştiţi sigur că nu este soluţionată?
Atunci există o altă problemă că domnul nu a fost înştiinţat că a fost soluţionată reclamaţia. Domnul trebuie să fie înştiinţat.
Da bineînţeles.
Şi nu a fost.
Au fost foarte multe cazuri în care petenţii nu au primit răspuns, deşi au fost formulate, a venit retur acasă prin poştă, şi au rămas aici.”
Păgubitul a depus în prezenţa noastră o nouă sesizare.
Am cerut şi noi explicaţii Autorităţii pentru Protecţia Consumatorului. Până la data difuzării materialului nu am primit niciun răspuns.
Am mers apoi să cerem un punct de vedere mecanicului care a produs atâtea stricăciuni.
„Nu mai e service-ul. Incredibil. Se mai vede o urmă, o maşină rătăcită. Avea vopsitorie, elevatoare, groapa, erau mecanici, curtea asta era plină de maşini.”
Astfel de situaţii - în care mecanici necalificaţi, mai mult strică decât repară - sunt la ordinea zilei, susţine Dorel Grab, managerul general al unui service autorizat din Bucureşti. La el ajung, zi de zi, maşini reparate prost în alte părţi.
Dorel Grab, manager general sercice auto: „Vă putem arăta o maşină care nu a fost reparată cum trebuie, şi cu probleme la direcţie. Au pus în pericol viaţa celui de pe trotuar. Dacă direcţia ţi se blochează, maşina ta se duce unde doreşte ea.”
Inginerul Ion Bălteanu, reprezentant al Registrului Auto Român: „La fel ca în sala de operaţii, într-un service auto nu e loc de greşeli. În maşina aia poate să fie tatăl, mama, fiica şi aşa mai departe, trebuie să existe responsabilitate în această activitate.”
Dan Barbu, preşedintele Asociaţiei reprezentativă a service-urilor independente: „Fiecare angajat în parte ar trebui să intre în nişte programe de calificare şi să primească nişte calificative, aşa cum se întâmplă şi la medici şi la avocaţi.”
La fel de urgentă este însă şi educarea şoferilor. Aceştia n-ar mai trebui să încurajeze service-urile neautorizate pentru că nu pot oferi garanţie lucrărilor.
Aurel Ciocănaru, administrator și director de service: „Se estimează că în România sunt în 15 şi 20.000 de service-uri neautorizate. Este foarte greu de identificat, aceste lucruri se pot face doar la nişte plângeri, care de obicei nu există.”
Înainte de a introduce autovehiculul în reparaţii, cereţi unităţii să vă prezinte autorizaţia RAR. Altfel riscaţi o pagubă. Unităţile neautorizate nu pot fi verificate de Registrul Auto Român câtă vreme ele nu există oficial în nicio bază de date.
