Cum poţi ridica ilegal un bloc în Bucureşti cu ştiinţa autorităţilor. Cazul unui cartier istoric sufocat

×
Publicitate

Cum poţi ridica ilegal, un bloc în Bucureşti fără să te deranjeze nimeni. "Inspectorul Pro" a descoperit un întreg cartier istoric sufocat de astfel de clădiri.

Parcelarea Bazilescu este un exemplu clar de zonă unde neregulile din construcţii sfidează legea cu ştiinţa autorităţilor. Printre nereguli: etaje în plus sau apartamente în loc de garaje, la subsol. Cele mai multe dintre imobile au fost făcute de foşti lăutari din Fântânele, un sat aflat la 40 de kilometri de Capitală.

Cartierul Bucureştii Noi a apărut în urmă cu 120 de ani, în nord vestul Capitalei, pe moşia de 300 de hectare a unui boier vizionar. Avocatul Bazilescu a lotizat jumătate din teren şi l-a vândut, iar cealaltă jumătate a donat-o Primăriei pentru străzi, parcuri şi pieţe. Pe vechea moşie au apărut case modeste şi străzi perpendiculare pe arterele principale de circulaţie. Zona a fost inclusă în 2004 pe lista monumentelor istorice tocmai pentru această lotizare.

Fiind arie protejată, în parcelarea Bazilescu autorizaţiile de construire se dau astăzi de Primăria Capitalei. Până nu demult se emiteau de Primăria sectorului 1. Iar multe dintre probleme au apărut sub şefia fostului edil - Andrei Chiliman.

În zonă, imobilele nu pot fi mai înalte de două etaje şi mansardă. Asta nu i-a împiedicat, însă, pe dezvoltatorii imobiliari de ocazie să ridice câteva etaje în plus. În prezent, sunt zeci de blocuri mai înalte decât permite legea.

Citește și
Cum au reușit olandezii să scadă semnificativ facturile la gaze. Familiile plătesc și de trei ori mai puțin
Cum au reușit olandezii să scadă semnificativ facturile la gaze. Familiile plătesc și de trei ori mai puțin

Inspectorul Pro

La fel s-a întâmplat şi la un bloc de pe strada Jimbolia, unde investitorul a construit o mansardă fără să aibă autorizaţie. Vorbim de câteva apartamente care sunt deja locuite. Există un dosar de urmărire penală, iar instanţa a decis încă din 2016 că Primăria Capitalei trebuie să desfiinţeze construcţia ilegală. Au trecut mai bine de doi ani de la hotărârea judecătorilor şi nu s-a întâmplat nimic.

Conform instanţei, Primăria Municipiului Bucureşti trebuie să emită decizia de desfiinţare şi să o pună în executare.

Inspectorul Pro

Ştefan Dumitrașcu, arhitect şef al Capitalei: "Constructorul nu a respectat autorizaţia de construire, deci sentinţa va trebui pusă în aplicare de către constructor".

Probabil autorităţile se vor trezi doar când va avea loc o nenorocire, aşa cum s-a întâmplat în septembrie în sectorul 5, când o mansardă construită tot fără autorizaţie a luat foc.

Că parcelarea Bazilescu e un sat fără câini ne-o demonstrează un alt bloc cu trei etaje, ridicat în 2012 fără autorizaţie de construire, pe strada Diaconu Coresi. Are apă şi curent electric. IIegal, după cum ne confirmă furnizorii de utilităţi.

Imobilul este locuit chiar de cei care au dat banii pentru construcţie. Sunt toţi fraţi, după cum ne mărturiseşte sub protecţia anonimatului, unul dintre locatari. Aruncă vina pe un arhitect care le-ar fi promis să-i ajute cu autorizaţia, dar i-a păcălit.

Inspectorul Pro

Locatar: "Noi suntem 15 copii. Locuim aici fără forme legale, normal. Noi suntem credincioşi, nu minţim. Numai că problema a fost atunci când arhitectul ne-a luat banii, ne-a minţit, ne-a adus nişte foi. Daţi drumul că l-am luat, i-am plătit autorizaţia. 

Reporter: "Aţi mai construit în zonă?"

Locatar: "Nu."

Reporter: "Nici fraţii dvs?"

Locatar: "Neamurile în general da. Am alt frate care a construit în altă parte, dar noi cei care suntem aici - câţiva fraţi".

Revoltător este că autorităţile de control - Inspectoratul de Stat în Construcţii şi Disciplina în Construcţii din cadrul Primăriei Capitalei - ştiu de acest bloc ilegal încă din 2012. Dar susţin că odată sesizate organele de urmărire penală, nu a mai fost de competenţa lor.

Mai bine de jumătate dintre dezvoltatorii din Bucureştii Noi se trag din Fântânele, un sat pitoresc de rromi lăutari aflat la 40 de kilometri de Capitală. Totul s-a schimbat din momentul în care aproape toţi localnicii s-au convertit la religia penticostală şi au renunţat definitiv la ocupaţia lor de bază: lăutăria. Au cumpărat case bătrâneşti în Dămăroaia şi Bucureştii noi şi s-au apucat de construit.

Reporter: "Câţi de aici din sat au plecat la Bucureşti şi s-au ocupat de construcţii?"

Locatar: "Nu avem un aproximativ. Nu avem...cam o sută de familii - două sute".

Din Fântânele, se trage şi celebrul acordeonist Ion Onoriu, soţul cântăreţei Gabi Lunca.

Iar de numele fiului lor, Emanuel Onoriu, se leagă - neoficial - mai multe construcţii din cartierul Bucureştii Noi. Am luat telefonic legătură cu el, dar ne-a spus că fără să aibă un folos material, nu vorbeşte.

Altfel, "Asociaţia Salvaţi Cartierele Bucureştii Noi şi Dămăroaia" a numărat peste 200 de clădiri care nu respecta autorizaţiile de construire. Iar unele situaţii frizează ridicolul.

Un bloc de pe strada Plutaşilor, de exemplu, ar fi trebuit să aibă, la subsol, garaje.

Nu s-au mai construit, însă, din motive financiare, după cum apare pe extrasul de carte funciară. Deci o neregulă făcută cu parafa autorităţilor. Aşa că ce ne mai miră reacţia sfidătoare a investitorului.

Camelia, constructor: "E grav atunci când se construieşte în plus,dar când se face în minus nu este nicio problemă".

Acelaşi dezvoltator are, însă, bani suficienţi să construiască un alt bloc, chiar alături. Un apartament de 70 de metri pătraţi utili se vinde cu 100.000 de euro. Iar un loc de parcare la subsol, cu 10.000 de euro.

Inspectorul Pro

Ne dăm drept clienţi interesaţi să cumpărăm o locuinţă. Omul de afaceri ia foc în momentul în care îl întrebăm cum îl cheamă.

Reporter: "Numele dvs."

Camelia, constructor: "Doamnă, mi se pare că sunteţi exact mă luaţi ca la Poliţie. Ce faceţi dvs în zonă?"

Reporter: "Dar nu vi se pare normal că atunci când cumpăr un apartament să ştiu cum vă cheamă? Cineva care cumpără nu poate să vă întrebe cum vă cheamă?"

Camelia, constructor: "Nu, nu m-a întrebat nimeni să ştiţi."

Reporter: "Eu v-am întrebat doar de nume, nu v-am întrebat altceva."

Camelia, constructor: "Lăsaţi doamnă cumpăraţi numele sau vreţi să vă cumpăraţi un apartament."

Reporter: "Da, dar aş vrea să ştiu de la cine îl cumpăr."

Camelia, constructor: "Păi scrie pe acte cumpăraţi de la niste oameni ca şi dvs. Credeţi că cumpăraţi de la niște ozn-uri?"

Blocurile din Bucureştii Noi încalcă flagrant şi alte reguli de urbanism. O confirmă şi consilierul local Oliver Păiuş, membru al comisiei de urbanism şi amenajarea teritoriului.

Oliver Păiuş, membru al comisiei de urbanism şi amenajarea teritoriului: "Maşinile nu sunt în subsolurile imobilelor ci sunt pe domeniul public, sunt pe trotuar şi în stradă, lucru ilegal. Din păcate, în subsolurile respective sunt tot un fel de locuinţe. Sunt vândute către oameni de bună credinţă care se trezesc pe o vreme mai ploioasă cu ploaia peste ei".

Locuitorii din zonă au depus peste peste 400 de sesizări şi petiţii către organele de control. Cele mai multe confirmate de autorităţi. Cu toate acestea, amenzile date de Disciplina în Construcţii din cadrul Primăriei Generale a Capitalei - adică Poliţia Locală - au fost foarte puţine. În șase ani, doar 112 amenzi, în valoare de 65.000 de euro. Cât un apartament. Iar Inspectoratul de Stat în Construcţii doar 30.000.

Inspectorul Pro

Dan Udrescu este unul dintre avocaţii care le-a stat aproape constructorilor din Bucureştii Noi.

Dan Udrescu, avocat: "Nu e nimeni nebun să comită o infracţiune şi să se ducă la puşcărie."

Reporter: "Dar nu are nicio problemă să plătească amenzi."

Dan Udrescu, avocat: "Intră în costuri. Dacă ele sunt rezonabile, nu cum sunt acum de o sută de mii. Înainte erau o mie de lei".

Reporter: "Deci ei şi-au permis să încalce anumite prevederi pentru că amenzile erau mici".

Unele nereguli s-au transformat în dosare penale. Dar fără urmări concrete. Asociaţia Salvaţi Cartierele Bucureştii Noi şi Dămăroaia a demarat acţiuni în instanţă. Deşi încălcarea legii a fost confimată de judecători şi autorităţi multe dintre ele au fost cauze pierdute.

Oliver Păiuş: "Judecătorul a considerat că există o lipsă de interes public. nu ne interesează pe noi cetăţeni".

Dan Udrescu, avocat: "La clienţii dvs s-au încălcat autorizaţiile? Înainte de 2012 pentru că legea a fost permisă".

În concluzie, statul nu asigură nicio garanţie prin avizele pe care le dă. Funcţionarii săi semnează recepţiile lucrărilor, permit intabularea locuinţelor şi vânzarea lor. Iar inspectorii nu verifică sau închid ochii uneori, atunci când ceea ce scrie în autorizaţia de construire nu se potriveşte cu ce este în teren. Şi atunci, cât timp avem legi permisive şi un domeniu imobiliar ineficient controlat, aveţi mare grijă ce locuinţa vă cumpăraţi!

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO Federica Brignone, aur la slalom uriaș și o situație RARISIMĂ pe podium! Italianca, impecabilă după accidentarea gravă de anul trecut
GALERIE FOTO Federica Brignone, aur la slalom uriaș și o situație RARISIMĂ pe podium! Italianca, impecabilă după accidentarea gravă de anul trecut
Citește și...
Cum au reușit olandezii să scadă semnificativ facturile la gaze. Familiile plătesc și de trei ori mai puțin
Cum au reușit olandezii să scadă semnificativ facturile la gaze. Familiile plătesc și de trei ori mai puțin

În Olanda, tot mai mulți oameni își unesc forțele în cooperative de energie. Sunt grupuri de simpli cetățeni care investesc în mori de vânt sau pompe de căldură de cartier.

Cum își încălzesc locuitorii din Amsterdam casele cu apa din canal. ”Dacă o putem face aici, o putem face oriunde”
Cum își încălzesc locuitorii din Amsterdam casele cu apa din canal. ”Dacă o putem face aici, o putem face oriunde”

În timp ce administrațiile locale din România investesc bani în sisteme de termoficare învechite, în Amsterdam se testează viitorul încălzirii urbane.  

Institutul sfeclei, ținta unor afaceri cu clădirile statului. Zahărul se importă în proporție de 80%
Institutul sfeclei, ținta unor afaceri cu clădirile statului. Zahărul se importă în proporție de 80%

România produce astăzi de 7 ori mai puțin zahăr decât în trecut. Așa am ajuns să importăm 80 la sută din cantitatea pe care o consumăm.

Recomandări
Cine scapă de tăieri. Guvernul a stabilit reducerile de 10% din cheltuielile cu personalul
Cine scapă de tăieri. Guvernul a stabilit reducerile de 10% din cheltuielile cu personalul

La mai bine de șase luni de când au început negocierile pentru reforma administrației, coaliția de guvernare a ajuns la un acord privind tăierile cu 10% din cheltuielile cu personalul.

Moment rar în politica românească. Puterea și opoziția susțin prezența lui Nicușor Dan la reuniunea Consiliului lui Trump
Moment rar în politica românească. Puterea și opoziția susțin prezența lui Nicușor Dan la reuniunea Consiliului lui Trump

Decizia de participare a țării noastre la reuniunea inaugurală a Consiliului de Pace creat de președintele Donald Trump, a fost bine primită atât de coaliția de guvernare, cât și de opoziție.

De ce sunt românii atât de atrași de jocurile de noroc. INS le-a inclus în calculul infțaiei. „Riscă bani absolut necesari”
De ce sunt românii atât de atrași de jocurile de noroc. INS le-a inclus în calculul infțaiei. „Riscă bani absolut necesari”

Pentru prima dată în România, jocurile de noroc au fost incluse în calculul ratei inflației. Aceste cheltuieli au devenit suficient de frecvente în bugetul populației, încât să fie urmărite statistic și incluse în coșul de consum.