”Simbolul independenței României” are nevoie de reparații. Ministrul Culturii spune că „e păcat”, dar nu face nimic
În timp ce suveranul este suferind, Peleşul, castelul său de suflet, are mare nevoie de reparaţii.
Monumentul s-a degradat în ultimii ani, iar restaurarea se anunţă lungă şi costisitoare. Blocajul apărut între statul român şi Casă Regală a făcut ca întreg Domeniul Peleş să fie în pericol.
Proprietatea este a Regelui Mihai, dar chiriaş este Ministerul Culturii. Iar în calitatea sa de administrator, ministerul a încasat, anual, milioane de euro. Aşadar, cine ar trebui să dea banii pentru reparaţii?
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Ministerul se ascunde în spatele legii, care spune că de reparaţii se ocupă proprietarul, însă Casa Regală afirma că nu are cu ce. În toiul negocierilor, se impune chiar schimbarea procedurii de acordare a fondurilor publice pentru monumentele aflate în proprietate privată. Materialul face parte din campania Inspectorul Pro.
Regele Mihai, în 2008: ”Castelul Peleș este un simbol al independentei si puterii țării noastre."
Majesatea Sa, Mihai I, nu s-a gândit în 2008, când a făcut acest anunţ, din balconul de la Peleş, că monumentul ridicat de Carol I va fi lăsat de izbelişte.
Ambele castele, Peleș și Pelișor, au nevoie de importante lucrări de restaurare, fără de care complexul nu poate fi scos din starea de pericol - avertismentul, extrem de dur, vine din gura celor care conduc acum activitatea Muzeului Naţional Peleş.
Peste tot pot fi văzute improvizaţii din scândură şi tablă sau alte materiale care nu-şi au locul în arhitectura palatului. Un balcon, distrus de infiltraţii, este protejat de o plasa de sârmă pentru ca nu cumva bucăţi din el să se desprindă şi să cadă peste turişti. Iar pe terasă, bârne din lemn susţin peretele, aflat de ani de zile în pericol să se prăbuşească.
Folii urâte de policarbonat blochează geamurile castelului. Iar finisajele din lemn, pe alocuri putrezite, trădează nepăsarea şi arată că n-au mai fost vopsite de zeci de ani. Din scupturile exterioare lipsesc bucăţi întregi.
Pe terasă, unde accesul vizitatorilor este interzis, un înveliş făcut din folii de policarbonat protejează una dintre statui, aparţinând sculptorului italian Romanelli, mult prea afectată de trecerea timpului pentru a mai ţine piept ploilor şi zăpezilor. Faţă în faţă cu aceste evidențe, ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, admite dezastrul.
Lucian Romaşcanu, ministrul Culturii: "E un păcat, ştiu, nu e nimic nou acolo. O piramidă ca la Luvru, dar făcută româneşte.”
Prin contractul semnat în 2007, Domeniul Peleş a revenit în proprietatea Majestăţii Sale Mihai I, dar a continuat să fie administrat de Ministerul Culturii. Legea spune că de reparaţiile capitale trebuie să se ocupe proprietarul şi nu chiriaşul. În cazul de faţă, există însă un act adiţional, la contractul încheiat între Casă Regală şi Guvernul României, prin care s-a stabilit că banii pentru restaurare să-i pună ministerul.
Lucian Romașcanu, ministrul Culturii: "Statul nu poate investi în proprietate, care nu îi aparţine.”
Ion Tucă, directorul Casei Regale: "Important este ca noi să ştim ce dorim, când dorim să se întâmple şi să putem să participăm împreună la astfel de construcţie şi de realizare pentru că, după cum ştiţi, castelul este proprietatea Maiestăţii sale Regele, dar este în folosul naţiunii române."
Casa Regală nu are banii necesari reparaţiilor capitale, din care doar cele urgente s-ar ridica la 4 milioane de euro. Chiria pe care o primeşte regele Mihai de la ministerul Culturii este absolut simbolică, de numai 11 mii de euro pe luna, adică la nivelul unui spaţiu comercial modest din Bucureşti. Asta în timp ce toate încasările de la Muzeul Naţional Peleş ajung la ministerul Culturii. În 2016, de exemplu, veniturile au fost de aproape 2 milioane de euro, din care 1 milion şi jumătate doar din vânzarea biletelor.
360.000 de oameni au vizitat anul trecut Castelul Peleş şi alte 60 de mii de persoane, Pelişorul. 45 la sută dintre vizitatori au fost străini. Vorbim însă doar de plătitorii de bilet. Câteva sute de mii de oameni au ajuns la Peleş doar într-o plimbare, fără să facă un tur interior.
Ambele părţi se află acum în negocieri. Contractul de închiriere dintre Casa Regală şi Ministerul Culturii a expirat din august şi a fost prelungit temporar, doar pentru 6 luni..
Ministerul Culturii ar vrea să cumpere castelul. Ori, să-l concesioneze pe 49 de ani, astfel încât statul să poată atrage fonduri structurale. Nu este exclusă nici varianta prin care familia regală ar prelua integral administrarea domeniului. Ministrul Lucian Romaşcanu încearcă să scape de responsabilitate.
Lucian Romașcanu, Ministrul Culturii: "Familia Regală trebuie să vadă dacă, operând în privat acest muzeu, gestionând resursele direct, veniturile respective, credite, pot susţine ei. Trebuie să vedem cine poate susţine aceste reparaţii şi modul prin care acest lucru se poate face legal."
De cealaltă parte, Casa Regală vorbeşte doar despre o mai bună exploatare a domeniului Peleş din punct de vedere turistic. Ion Tucă, directorul Casei Majestăţii Sale Mihai I, exclude categoric vânzarea castelului.
Ion Tucă, directorul Casei Regale: "Negocierile se referă doar la partea de prezervare, de punere în valoare a castelului."
O cale de salvare a domeniului Peleş ar fi existat dacă măcar unul dintre cei 17 miniştri pe care i-a avut Cultura, din 2007 pînă acum, s-ar fi implicat. Ar fi aflat astfel că în legea monumentelor istorice din 2001, completată de o hotărâre de guvern din 2003, există o portiţă prin care statul ar fi putut aloca fonduri pentru reparaţii, prin direcţia judeţeană de cultură. Sistemul nu a funcţionat însă în cazul proprietăţilor private, administrate de Ministerul Culturii. Ne explică, de ce, Ştefan Balici, directorul Institutului Naţional al Patrimoniului
Ștefan Balici, Directorul Institutului Naţional al Patrimoniului: "Legal, mecanismul există, dar ar fi presupus ca ministerul să îşi asume sarcina şi să reserve în consecinţă fonduri pentru monumente în proprietate privată.”
În paralel cu negocierile dintre Casă Regală şi Ministerul Culturii, specialiştii de la Instititul Naţional al Patrimoniului lucrează la proiectul unei hotărâri de guvern, care să schimbe procedura de acordare a fondurilor publice pentru monumentele aflate în proprietate privată. Vorbim despre un program naţional de restaurare, valabil în cazul oricărei clădiri, indiferent de regimul de proprietate. Vom urmări dacă această hotărâre de guvern va fi, sau nu, adoptată.
Castelul Peleș este unul dintre cele mai importante monumente istorice din România, dar şi din Europa celei de-a două jumătăți a secolului al XIX-lea. Construcţia a început în 1875 - la dorinţa lui Carol 1, primul rege al României. În 1948, a fost naţionalizat de comunişti şi ulterior a funcţionat ca muzeu. În 2007, Castelele Peleş şi Pelişor au reintrat în proprietatea Regelui Mihai I. Statul român are datoria să restaureze domeniul Peleş, iar acest lucru trebuie să înceapă urgent, dacă nu vrem să ajungem să privim castelul doar din monografiile de arhitectură.
