România, ultima în UE la capitolul digitalizare. Un român s-a chinuit săptămâni întregi să demonstreze că a plătit o amendă
Instituţiile publice din România nu ştiu una de cealaltă. Au propriile baze de date, care nu comunică între ele, în timp ce oamenii se lovesc de situaţii absurde, cu taxe şi amenzi plătite care nu apar în sistem.
Ca să fie eliminate aceste probleme, digitalizarea ţării ar trebui să plece de la zero. Altfel, vom rămâne cu una dintre cele mai mari viteze de internet din lume şi cu una dintre cele mai proaste relaţii instituție-cetățean.
10.000 de instituții publice în România. Fiecare cu propria sa bază de date. Aşa arată informatizarea într-o ţară europeană cu 10 milioane de utilizatori, din care numai 3 la sută folosesc calculatorul şi internetul ca să-şi achite dările. Pare paradoxal, dar oamenii sunt îndreptăţiţi să fugă, uneori, de sistemul nostru online.
Multora li s-a întâmplat să primească o amendă, să o plătească şi apoi să apară cu ea neachitată.
Tânăr: ”Am depus la registratură, vreau să plătesc restul, da? Nu îmi luaţi banii? Sunteţi praf cu toţii!!”
Totul se întâmplă pentru că statul nu este în stare să gândească un sistem informatic integrat la nivel naţional. Cele peste 3 mii de primării din întreaga ţară habar nu au una de cealaltă. Nu sunt interconectate între ele şi nici cu autorităţile centrale.
Gheorghe Anghel, director general APERO - partener www.ghiseul.ro: ”Este un sistem obosit, este un sistem care este total depăşit. În România, sistemele informatice au fost construite insular, adică s-a făcut o bucăţică mică aici, o bucăţică mică dincolo, o bucăţică mică în altă parte. Ele nu ştiu să comunice unele cu altele, sunt făcute în standarde tehnice diferite. România arata ca un ciur, plin de găuri.”
Afirmaţia îi aparţine lui Gheorghe Anghel, directorul general al Agenţiei pentru Plăti Electronice a României. O instituţie care - împreună cu Agenţia pentru Agenda Digitală a României - a dezvoltat platforma de plăţi www.ghiseul.ro.
O doamnă a fost plimbata de la un ghişeu la altul vreme de câteva ore. Timp în care angajaţii de la Direcţia de Taxe şi Impozite a Sectorului 4 din Capitală au ridicat din umeri şi au sfătuit-o să vină altădată.
Femeie, discuție cu o funcționară: ”Cu asta la cine mă mai duc, doamnă? La camera 18. Încă o cameră? Și vin să stau iar la coada asta? Sunt deja 2 ore de când stau aici şi nu am rezolvat nimic. Nu pot să vin în fiecare zi să stau două ore aici.”
Autorităţile se încurcă în scuze, dar nu vin cu soluţii.
Director general DITL: ”Când lucrezi cu o bază de date de peste 200 de mii de oameni, inerent apar şi astfel de situaţii.”
Iar ca absurdul să fie complet, chiar şi oamenii care au făcut plăți online trebuie să vină, uneori, să dovedească acest lucru Tot la ghişeu.
Bărbat: ”Bineînţeles că stăm şi la coadă. Adică nu putem să plătim aşa, online. Că nu se poate plăti acum online. De ce să poţi? Nu suntem în secolul 21? Pe ghişeul.ro nu poţi. Păi altfel eram ca proştii aici?”
Comparaţia cu alte ţări arata că situaţia din România e strigătoare la cer. Într-un raport realizat anul trecut - privind progresele sectorului digital din Uniunea Europeană - ţara noastră s-a clasat ruşinos pe locul 28 din 28.
Trăim aşadar în ţara în care funcţionarii sunt la putere. Şi nu în serviciul comunităţii. Directorul Direcţiei de Taxe şi Impozite a Sectorului 4 din Bucureşti ne explică încurcat că nu e de vină funcţionarul dacă se enervează, ci omul, pentru că nu pune întrebarea potrivită.
Hrant Oundjian, director DITL Sector 4: ”De foarte multe ori, contribuabilul nu ştie ce să întrebe. Se mai întâmplă să mai greşească și funcționarul. Cele mai multe situaţii nu au fost legate de faptul că a greşit funcţionarul, ci despre faptul că la o anumită discuţie funcţionarul nostru la un moment dat i-a explicat încă o dată cu voce tare şi omul acela a zis că a ţipat la el. Primesc o mustrare scrisă.”
Oare ce mustrare ar trebui să primească sistemul informatic însuşi atunci când un cetăţean, care se ştie fără datorii la stat, se trezeşte cu conturile poprite pe nedrept?
Bărbat: ”Am venit să văd de ce mi s-a pus o poprire pe contul companiei. Nu m-a anunţat nimeni. Mi s-au luat 420 de lei din cont. Am încercat să sun să văd să îmi dea o informaţie, nu răspunde nimeni la niciul fel de telefon, aşa că m-am deplasat până aici.”
Adrian Benta, consultant financiar: ”În momentul în care ai umplut de amenzi şi de infracţiuni Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală, Codul Penal, legea evaziunii fiscale şi ai pus atâtea responsabilităţi în seamă contribuabililului, ar trebui să fie o măsură similară şi pentru cei care greşesc, legea din partea instituţiei publice.”
Iată ce a păţit şi un locuitor din Sectorul 5 al Capitalei, care figura cu o amendă neplătită. Omul nu a putut să-şi achite impozitele până nu a dovedit că amenda fusese încasată de autorităţi. Doar că pentru obţinerea acestei dovezi, a fost plimbat câteva săptămâni. Drumuri multe şi inutile între Sectorul 5, Administraţia Fiscală a Sectorului 4, ghişeul Amenzi de la Direcţia de Taxe a Sectorului 4 şi A.N.A.F.
Gheorghe Anghel: ”Cele mai multe probleme apar în jurul amenzilor. Un om cu domiciliul în Bucureşti, să spunem că tranzitează tara, ia o amendă undeva la Târgu Mureş. În momentru în care ei plătesc însă acolo, Bucureştiul, unde are domiciliul fiscal, nu va afla niciodată că acea amendă a fost plătită la Târgu Mureş. Unde ai plătit amenda?. La Târgu Mureş. Dă-mi dovada. Nu mai am dovada."
Numai în România se poate întâmpla aşa ceva. Şi asta pentru că, în ultimii 28 de ani, informatizarea ţării s-a făcut pe bucăţi. Fără gândire, cât mai ieftin - susţine Gheorge Anghel, directorul general al Agenţiei pentru Plăti Electronice a României.
Gheorghe Anghel: ”Legea achiziţiilor publice a fost croită întotdeauna pe soluţiile cele mai ieftine şi nu neapărat cele mai acoperitoare din punct de vedere al nevoilor. S-au cumpărat soluţii pentru fiecare department, unele azi, unele peste un an, altele peste 3 ani. Tehnologia se schimbă radical. Tot ceea ce ai cumpărat acum 5 ani e complet depăşit.”
Şi aşa se explică de ce indicele DESI - care indică gradul de digitalizare al unei ţări - e cel mai mic în cazul României. Cu un procent de doar 33 la sută, ţara noastră se afla pe ultimul loc în UE la capitolul informatizare.
Şi totuşi, soluţii există! Specialiştii statului în domeniul IT propun o îmbunătăţire a platformei ghiseul.ro. Pentru asta este însă nevoie de o nouă hotărâre de Guvern.
Ar trebui ca cele 3 ministere semnatare - cel de Finanţe, cel al Comunicaţiilor şi cel al Administraţiilor şi Internelor - să admită că ghiseul.ro e depăşit. Şi să modifice hotărârea numărul 1235 din 2010, pe care tot aceste ministere au conceput-o.
Gheorghe Anghel: ”Proiectul ghiseul.ro este făcut pentru persoanele fizice. Una dintre aceste dezvoltări ar fi fost ca şi persoanele juridice să aibă acces prin ghiseul.ro. Pentru acest lucru trebuia modificată acea Hotărâre de Guvern, lucru care cel puţin până în ziua de azi a fost imposibil de realizat.”
Procesul ar fi însă unul de durată, iar tehnologia s-ar schimba din nou. Şi atunci, Agenţia pentru Plăti Electronice a României propune o nouă platformă, care să digitalizeze complet relaţia dintre instituţii şi cetăţeni.
Un proiect deja există - DIGITAX - despre care directorul general APERO spune că ar fi gata în maximum 6 luni. Gheorghe Anghel susţine că noua platforma ne va ajuta să declarăm o casă, să depunem documente, să cerem informaţii, să plătim amenzi şi să trimitem dovezi de plată, fără să mai fie nevoie de prezenţa noastră la ghiseul.ro.
Vom urmări dacă acest proiect va funcţiona sau nu. Pentru că România are nevoie disperată de o rezolvare.
Integrarea plaformelor digitale este vitală. Cu atât mai mult cu cât şi firmele - nu doar cetăţenii - se lovesc de Evul Mediu din IT. Doar 22 % dintre companii fac schimb electronic de date şi numai 8 la sută dintre societăţi emit facturi electronice. Iar asta poziţionează România pe ultimul loc în UE şi la capitolul informatizarea corporaţiilor.
