România, singura țară din UE care și-a pierdut perdelele forestiere. Motivul pentru care fermierii nu pot rezolva problema
România ar putea produce cu 30% mai multe grâne dacă ar planta pe ogoare perdele forestiere, iar agricultorii ar primi subvenții de sute de euro pe hectar pentru pădurea din câmp.
Inspectorul PRO a aflat, însă, că fermierii nu pot accesa banii europeni pentru multe terenuri. Este o altă problemă importantă nerezolvată de autorități, care blochează banii pentru cultivatori.
România, singura țară din UE care și-a pierdut perdelele forestiere
Romania este singura țară din Uniunea Europena care și-a pierdut perdelele forestiere, acele fâșii de pădure care mărginesc culturile și le protejează de soare, care opresc vânturile distrugătoare ce spulberă plantele și împrăștie pământul bun.
Vorbim despre un șir întreg de avantaje pierdute pentru succesul unei recolte bogate, într-o țară unde doar 5% din pământul agricol este irigat.
Experiment al Inspectorului PRO
Am vrut să vedem cât de importantă este pădurea în camp deschis și am mers pe teren cu cercetătorii de la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură.
Am survolat ogoarele cu o dronă cu termoviziune. Diferențele de temperatură dintre pădure și câmp sunt semnificative.
În întinsul Bărăgan, pe câmpuri nu există pic de barieră verde.
George Garbacea este cercetător în ecologie forestieră, iar hărțile pe care le-a realizat arată dezastrul din agricultură.
George Garbacea, cercetător în ecologie forestieră: „Aproape 250 de localități au zero la sută acoperire cu pădure, adică nimic și 450 au abia între 0-5%. Deci stăm foarte, foarte rău în zona de câmpie".
Reporter: Cum am ajuns în situația aceasta?
George Garbacea, cercetător în ecologie forestieră: „Partidul comunist, prin anii '60, le-a defrișat fără niciun studiu, fără niciun fundament științific".
Perdelele forestiere din Bulgaria au fost plantate chiar de români
Nu acelaşi lucru se întâmplă în Bulgaria. Ţara vecină are recolte frumoase datorită perdelelor forestiere.
Văzute de sus, câmpurile din Bulgaria sunt o oază de verdeață și, culmea, perdele forestiere au fost plantate chiar de români.
Bulgaria le-a păstrat, noi le-am distrus și în timp nu am pus altele în loc. Chiar dacă nici nu există sistem de irigații, pădurea își face treaba ei. Păstrează umiditatea în sol, iar recolta este bogată.
Mesajul disperat al agricultorilor
Echipa de la Inspectorul PRO s-a întors în Bărăgan, denumit, cândva, grânarul Europei.
Mircea Chipaila, agricultor: „Este cea mai secetoasă zonă din România. Cine nu vede lucrul acesta nici nu înțelege".
Mircea Chipaila este agricultorul care acum doi ani a atras într-un mod inedit atenția autorităților asupra problemelor grave cu care se confrunta. A scris cu utilajele pe câmp un mesaj disperat: „Vrem apă!”.
Reporter: Ați obținut-o?
Mircea Chipaila, agricultor: „Din păcate, nu! Am rămas cu scrisul”.
Daea: De ce nu avem aceste perdele? Pentru că nu le-am făcut!
Ministerul Agriculturii ar fi trebuit să se asigure că pe câmpuri se plantează barierele verzi. Și asta în condițiile în care din 2002 avem o lege care prevede crearea sistemului național al perdelelor.
Petre Daea a revenit la Ministerul Agriculturii pentru a cincea oară.
Reporter: De ce nu le-ați făcut?
Petre Daea, ministrul Agriculturii: „Câmpurile sunt goale. Stați puțin, stați liniștită așa, că ne așezam și la umbra perdelelor atunci când ele vor crește și vor fi înființate”.
Reporter: Dar tot nu mi-ați răspuns la întrebare.
Petre Daea: „De ce nu avem aceste perdele? Pentru că nu le-am făcut!”
Fermierii nu pot lua banii de la Uniunea Europeană
Este revoltător că în nouă ani autoritățile au făcut împăduriri doar pe 0,3% din câmpurile agricole, potrivit ultimei analize a Institutului Național de Statistică.
Tabelul împăduririlor cu perdele forestiere în agricultura este la fel de gol ca ogoarele României. Din 2015 și până în 2020, sunt zero pe linie la hectarele de pădure plantate pe câmp.
Uniunea Europeană le dă fermierilor, în prezent, bani pentru împăduriri prin PNRR. Câte 12.000 de euro pentru fiecare hectar de barieră verde plantată și îngrijită.
Ar fi pentru prima data când agricultorii ar primi subvenții pe pădure, câte 456 de euro pe hectar, timp de 20 de ani. Când în sfârșit vin bani, tot de la fermieri aflăm cu stupoare că nu-i pot accesa.
Mircea Chipaila, agricultor: „Dacă nu avem cadastru, nu putem accesa. Asta este realitatea”.
Din 2018, autoritățile noastre ar fi trebuit să rezolve și problema cadastrelor. Mai ales că au avut la dispoziție peste 1,4 miliarde lei de la Uniunea Europeană pentru cadastrare gratuită. Nu mai vorbim și de banii alocați printr-un program național.
În Poarta Albă, Mircea Chipaila face agricultură pe 800 de hectare de teren luate în arendă.
Vasile Delicoti conduce Primăria de mai bine de 14 ani. Dă vina pe firmele care au lucrat la cadastrare și spune că ele au blocat lucrările.
Vasile Delicoti, primarul din Poarta Albă: „Inclusiv primul contract a fost un eșec, pentru că la nici două zile după ce s-a semnat cu firma nu s-a întâmplat nimic și a renunțat la contract”.
Reporter: Ce măsuri ați luat împotirva firmelor care nu au dus proiectele mai departe?
Primarul din Poarta Albă: „N-am putut să luam nicio măsură. Nu avem clauze împotriva cui să ne îndreptăm”.
Se poate cu bani privați
Tot în Constanța, echipa de la Inspectorul PRO a descoperit însă și un proiect de succes.
Sunt peste 150 de hectare de fâșii care protejează câmpurile. Vorbim aici de o investiție 100% privată, cea mai mare din România. Din păcate, statul roman a eșuat în dezvolta o astfel de strategie.
Gheorghe Albu este cel care a plantat pădurea de la Viișoara. Tot el este cel care, în anii comunismului, a tăiat perdele forestiere.
Gheorghe Albu, agricultor: „Nu știam ce fac la vremea respectivă. Mă bucuram că eu câștig ceva bani și mă duceam și chiar cu sete dădeam cu toporul pentru a defrișa cât mai mulți pomi”.
Gheorghe Albu și-a calculat pierderile pe care le-a înregistrat pentru că statul român nu a dat subvenții pe suprafețele împădurite și nu i-a încurajat niciodată pe fermieri să planteze.
Gheorghe Albu, agricultor: „Compania noastră pierde anual aproape 40.000 de euro. Închipuiți-vă că suntem aici de aproape 20 de ani. Aproape un million de euro am pierdut în această perioadă”.
Academia Română a avertizat încă de la începutul anilor 2000 asupra pericolului pe care îl reprezintă deșertificarea.
Războiul din Ucraina demonstrează cât este de bine să nu depinzi de resursele nimănui. Nu ne mai permitem luxul de a da cu piciorul banilor europeni câtă vreme accesarea fondurilor pentru perdelele forestiere garantează producții mai mari cu 30%.
Etichete: agricultura, inspectorul pro, padure, perdele forestiere,
