Planul Germaniei de a scăpa de dependența de gaz. Pentru a economisi, oamenii își construiesc locuințe eficiente energetic
În Germania autoritățile testează strategii pentru trecerea la energia verde. Îi ajută pe oameni să-și izoleze casele și să își monteze panouri fotovoltaice și solare ca să poată avea apă caldă și curent electric.
În paralel, primăriile investesc în centrale publice care funcționează cu lemn tocat, provenit din rămășițele din pădure. Planul este ca în câțiva ani comunitățile să nu mai depindă de gaz, cărbune și petrol.
În Ebersberg, o regiune pe care autoritățile și-au propus să o transforme într-una independentă energetic, până în 2030. Niciun locuitor nu va mai depinde de gaz, cărbune sau petrol.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Pentru asta, autoritățile locale au înființat un departament special. Cu oameni dedicați care să gândească un plan de tranziție la energia verde.
Hans a condus un departament timp de nouă ani ca manager de protecție a climei. Acum e pensionar, dar continuă să consilieze autoritățile pentru aplicarea ideilor de independență energetică.
Hans Groebmayr: „Trebuie să schimbam ceva și ceea ce este mai frumos este că și putem schimba ceva".
Atunci când a pornit la drum cu acest proiect s-a gândit mai întâi că oamenii trebuie să aibă casele bine izolate dacă vor să economisească energie. A început cu propria sa locuință. Și-a făcut un plan și a transformat-o într-una eficientă energetic.
Hans Groebmayr: „Multă energie se pierde pe la geamuri. Am instalat ferestre cu trei straturi de sticlă. Am reușit să diminuez pierderea de energie cu 60%".
Investiția l-a costat 110.000 de euro. A izolat pereții, podeaua, acoperișul și ferestrele, numai cu materiale ecologice. Astfel, toate locurile prin care se pierdea căldură au dispărut. Interiorul casei a devenit un spațiu de stocare a energiei. A conceput inclusiv un sistem de aerisire permanentă.
Remus Barbălată, patronul unei firme de panouri fotovoltaice: „E garantat aerul proaspăt în locuință. Nu se formează mucegai. Aerul este filtrat. Practic nu mai trebuie să deschizi fereastra. Gurile de aerisire își fac treaba".
Modelul gândit de Hans a fost premiat de autorități și a devenit un brand în regiune. A fost denumit Bunul Bavarez. Locuința sa a devenit un exemplu de urmat.
Sute de oameni au ales să facă la fel
Departamentul pe care îl conducea Hans i-a susținut și le-a oferit consultanță gratuită. Au fost excluse, astfel, costurile proiectelor pentru izolarea locuințelor.
În semn de încurajare, unele primării din landurile germane oferă chiar și cate 5.000 de euro celor care vor să-și transforme casele într-unele eficiente energetic.
Hans Groebmayr: „Au văzut exemplul nostru și le-a plăcut. Asta arată că putem să economisim energie, că putem singuri să producem energie".
Hans nu este un exemplu doar pentru Germania, ci și pentru România. Din mașina sa electrică a ajuns în căruță, în satul Moardăş din județul Sibiu, unde cu o echipă de voluntari nemți a restaurat o biserică și câteva case săsești.
Model de independență energetică
Întors în Germania, Hans nu s-a mulțumit doar cu izolarea casei. A dorit ca locuința lui să fie și un model de independență energetică. Primul pas a fost să renunțe la încălzirea convențională cu petrol.
Acum are pe acoperiș atât panouri fotovoltaice, cât și solare. Vara reușește să-și producă singur electricitatea, dar și apa caldă pentru bucătărie și baie.
Hans Groebmayr: „Vara sunt total independent. Vara produc atât de multă energie încât pot să și vând. Iarna, când nu bate soarele, panourile nu produc curent. Deci, am nevoie și de curent".
Iernile vin cu prețuri mari
Cumpără electricitatea din sistem cu 69 de cenți k-watt pe oră. În timp ce vara își vinde surplusul de energie cu doar 8 cenți per k-watt/oră.
Diferența este uriașă și l-a determinat să gândească un mod de păstrare a surplusului de energie obținut în timpul verii.
Așa că și-a cumpărat propria baterie de stocare a electricității care urmează să fie conectată cu casa.
Bateria a costat în jur de 10.000 de euro, iar proprietarii vor să devină cu totul independenți energetic.
Pentru căldură a găsit o alternativă regenerabilă. Atunci când are nevoie se alimentează de la centrala publică. Aceasta funcționează cu resturi de lemn tocat. Tocătura este arsă și produce apă caldă. În total, 80 de case din regiune sunt conectate la instalație.
Oamenii sunt mulțumiți pentru că facturile lor sunt aproape la jumătate față de casele care au rămas racordate la sistemul încălzirii cu gaz sau petrol.
Willi Mirus, reprezentant al comunității locale: „Încălzirea pentru o casă normală costă 2.000 de euro pe an. Acesta este un preț foarte bun. La ceilalți care au încălzirea pe petrol și gaz, încălzirea se ridică la 3-4.000 de euro pe an".
Reprezentantul comunității locale ne asigură că în astfel de centrale nu sunt arși copaci sănătoși, ci doar resturi din explotările forestiere, arbori mâncați de gândaci și rămășițe din acțiunile de curățenie de prin parcuri.
Și la Freyung funcționează un astfel de sistem. Întrebat dacă în Germania există suspiciuni că tocătură de lemn ar putea proveni din tăieri ilegale, așa cum se întâmplă în unele cazuri în Romania, directorul centralei a zâmbit.
Michael Pradl, directorul centralei: „Avem doar 4-5 furnizori locali de la care cumpărăm tocătură de lemn. Suntem foarte siguri că nu există nicio ilegalitate. Știm exact de unde vine lemnul".
Uniunea Europeană trage un semnal de alarmă
Uniunea Europeană atrage atenția într-un ghid al comunităților de energie că astfel de centrale nu sunt însă potrivite pentru a fi montate pe scară largă.
În primul rând pentru că poluează și au nevoie de filtre speciale, pentru ca noxele să nu ajungă în atmosferă.
În plus, organizațiile de mediu susțin că, în loc să fie arse, resturile de lemn ar trebui să rămână în natură. Ar putrezi, s-ar transforma în humus, ar hrăni solul și ar menține astfel viața din pădure.