Institutul Cantacuzino va avea o nouă fabrică, unde va produce vaccin antigripal, antitetanos și Polidin
Vaccinurile româneşti rămân o prioritate pentru Armată. Institutul Cantacuzino, aflat în subordinea Ministerului Apărării, va construi în zona Băneasa din Bucureşti un nou centru de cercetare şi producţie în serologie.
Investiţia - estimată la 150 de milioane de euro - are ca scop reluarea producţiei de vaccin gripal, antitetanos şi polidin - trei din cele 21 de seruri pentru care Cantacuzino a deţinut licenţa.
Inspectorul Pro a filmat pregătirile şi vă arată cum a fost posibil ca statul român să pună pe butuci, în doar 10 ani, o istorie de 100 de ani.
Institutul Cantacuzino va avea o nouă fabrică. Clădirea va fi construită pe terenul Armatei. Acolo vor fi produse 2 vaccinuri: antitetanosul şi gripalul. Dar şi Polidinul, un ser pentru imunitate, inventat de România în 1966. Miza rămâne însă vaccinul gripal. Armata vrea să înceapă producţia în 2025. În clădirile vechi nu se mai poate face nimic.
Construcţia fabricii din Băneasa va începe până la sfârşitul anului. Investiţia se ridică la 150 de milioane de euro. Iar banii vor fi plătiţi de MApN.
Florin Oancea, comandantul Institutlui Cantacuzino: „Da, ştiu, România şi-a pierdut răbdarea. Oamenii vor acum! Ar trebui să inteleaaga că acum nu se poate!”
Odată ce va fi pornită producţia de vaccin gripal, România va economisi câte 10 milioane de euro în fiecare an, pentru că atât ne costă vaccinarea preventivă. Acum, la Băneasa, se fac doar studii clinice şi se verifică toxicitatea produselor pe animale de laborator.
Într-o formă avansată de cercetare este însă polidinul care va fi din nou pe piaţa românească, sub trei forme: injectabil, jeleu şi spray.
Primul ser care ar putea să iasă totuşi pe piaţa este antitetanosul. Acum îl cumpărăm de la bulgari. Pentru început au fost aduse la Bucureşti, de la sediul din Iaşi, 1.600 de variante ale tulpinii care datează din 1970.
Pentru toate acestea, este nevoie însă şi de un partener privat, un producător puternic, care să vină cu liniile de fabricaţie în masă. Altfel, Institutul nu va putea să asigure decât producţia strategică, adică minimum necesar pentru populaţie.
Sediile actuale ale institutului au ajuns nişte ruine.
Clădirea cu 7 etaje şi cu risc sesimic nu a mai putut fi folosită de aproape 20 de ani. Pentru ca aici să se poată desfăşura din nou activitatea de cerectare este musai să fie consolidata. Acest proces va începe la anul şi va dura doi ani. Într o astfel de situaţie sunt alte zece clădiri care au nevoie urgentă să fie refăcute.
Toate încercările guvernelor de a resuscita activitatea la Cantacuzino au eşuat. Ministerele Sănătăţii şi Cercetării s-au dovedit neputincioase, iar Armata şi-a pus mâinile în cap atunci când institutul a intrat în subordinea ei.
Gen. Florin Oancea, comandantul inst. Cantacuzino: ”Imaginează-ţi tu cum găseam eu pe aici fel de fel de scule! Uite aşa! Asta e o hotă! O hotă nou-nouţă! Ea d-aia a rămas aici, fiindcă nu a încăput în laborator!”
Reporter: „Asta e cumpărată de pe vremea de când era la mininisterul sănătăţii?”
Gen. Florin Oancea, comandantul inst. Cantacuzino: „Da! Au fost foarte multe! Bani daţi de pomană! Gândiţi-vă că unele nu au fost în evidenţă contabilă. Nu a existat aşa ceva.
Reporter: ”Păi şi cum au fost cumpărate?”
Gen. Florin Oancea, comandantul inst. Cantacuzino: „Cumpără fiecare cum voia!”
Decăderea institutului a început în 2009. Cantacuzino a pierdut, rând pe rând, toate autorizaţiile de punere pe piaţă pentru cele 21 de produse ale sale, pentru că nu mai îndeplineau standardele europene de fabricaţie.
Marea pierdere este vaccinul antituberculoza, pe scurt BCG-ul, pe care l-am fabricat până în 2009. România a fost a doua ţară din lume, alături de Franţa, care a avut acest ser împotriva tuberculozei.
Viorel Alexandru, fost manager al Institutului Cantacuzino: „România are şi acum număr de cazuri, mortalitatea şi morbiditate prima în Europa. Este o ruşine! A rămas un vaccin pe care l-am pierdut. Culmea ca bulgarii aveau tulpină de la noi şi făceau vaccin BCG.”
Ultimul retras a fost vaccinul gripal, în 2013. Activitatea s-a interupt brusc după celebrul scandal al bacteriilor toxice, descoperite pe linia de producţie.
Nouă angajaţi de la Cantacuzino şi managerul Graţiela Drăghici, cunoscută pentru celebra replică - „Eu sunt femeia motostivuitor”, au fost suspectaţi de negliență în serviciu.
Dosarele penale privind vaccinul toxic au trecut însă, rând pe rând, de Parchetul General, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Parchetul Tribunalului Bucureşti. După patru ani de cercetări, cazul a fost clasat.
