Coșmarul bucureștenilor care s-au trezit cu un bloc în fața blocului. Sentințe definitive, emise în zadar

×
Codul embed a fost copiat

În România, haosul din construcţii nu poate fi pus la pământ nici prin decizii judecătoreşti. Nu e cartier din Bucureşti care să nu aibă blocuri care ar trebui urgent demolate, după ce s-a dovedit în instanţă că nu respectă legile în construcţii.

Degeaba au dat judecătorii decizii, imobilele sunt în picioare, iar cei care le-au ridicat fac profit frumos. Până acum, în Capitală, nu a fost demolat niciun bloc care are hotărâre judecătorească definitivă. Urmăriţi un reportaj din cadrul campaniei Inspectorul Pro.

Anual, autorităţile înregistrează sute de sesizări privind neregulile în construcţii. Cele mai multe dintre ele vizează blocuri care au autorizaţii de construire emise de primarii, dar instanţele decid că au fost date cu încălcarea normelor în domeniu. Măsurile luate sunt aproape inexistente în raport cu proiectele imobiliare cu abateri grave. Niciun bloc ridicat ilegal nu a fost demolat până acum şi nicio autoritate sancţionată.

Luminiţa Șandru a pornit, în urmă cu 6 ani, o cruciadă împotriva autorităţilor, pentru a opri construcţia unei clădiri răsărită pe un teren retrocedat din sectorul 5 al Capitalei, la mică distanţă de apartamentele imobilului în care locuieşte.

Luminiţa Șandru: "Niciodată nu ajunge soarele. Nu mai au nici măcar un minut o rază de soare, de lumină naturală. Consumul de gaze s-a dublat, consumul de energie electrică s-a dublat."

Citește și
cartier
Se construiește în ritm amețitor, fără acte în regulă. Problemele pe care le descoperă unii români după ce cumpără locuințe
Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

În calitatea ei de preşedinte al asociaţiei de proprietari, Luminiţa Șandru a depus zeci de plângeri la toate instituţiile. Cea mai gravă abatere: blocul nu respectă distanţa între construcţii, care trebuie să fie minimum jumătate din înălţimea noului imobil. Controalele au scos la iveală, pe de o parte, că dezvoltatorul a încălcat autorizaţia de construire, dar şi că primăria a eliberat-o fără să respecte normele în domeniu.

În baza acestor abateri, Disciplina de Stat în Construcţii din cadrul Primăriei Sectorului 5 a sistat lucrările în 2012. Dezvoltatorul a continuat ridicarea blocului, nestingherit de autorităţi. S-a oprit abia în 2014, după ce asociaţia de proprietari l-a dat în judecată.

Luminiţa Șandru: "În blocul din spate ne-au adus rromi cu toată şatra, începând de la căruţe, cai... Avem manele până la 4 dimineaţa, ne făceau grătare în care puneau peturi. Aduseseră inclusiv cocoşi, la mansardă aveam găini, bibilici." 

Silviu Bălţăteanu, dezvoltator imobiliar: "Construcţia nu era gata, dar le-am pus curent la dispoziţie. Nu aveau apă caldă, dar le-am pus la dispoziţie nişte pereţi, aveau uşa, un geam. Cred că s-a dovedit că acele persoane își făceau nevoile prin anumite zone în exteriorul blocului şi de asta au fost sancţionaţi.”

Locatarii nu s-au lăsat intimidaţi şi au continuat acţiunea în instanţă. Cinci ani a durat procesul la finalul căruia judecătorii au decis anularea autorizaţiei de construire, desfiinţarea lucrărilor realizate şi aducerea terenului la starea iniţială. Demolarea a căzut în sarcina dezvoltatorului. Acesta a refuzat însă să o facă. Asociaţia de proprietari a continuat lupta şi a găsit şi pentru asta o soluţie. Printr-un executor judecătoresc, a luat legătura cu o firmă de construcţii, specializată în demolări. Lucrările au fost evaluate la aproximativ 200.000 de euro. Executorul a pus sechestru pe bunurile dezvoltatorului şi urmează să le scoată la vânzare, pentru acoperirea cheltuielilor de demolare. Fiecare pas are aprobarea instanţei dar toate aceste decizii au fost contestate de investitor.

Silviu Bălţăteanu, dezvoltator imobiliar: "Eu am construit conform unei autorizaţii date de primărie, practic am şi ridicat subsol şi patru etaje, nu m-a oprit absolut nimeni. Păi, dacă autorizaţia este nelegală presupun că primăria este de vină. Și dacă este vreo pagubă sau nişte bani cheltuiţi pe demolare trebuie să ne îndreptăm către primărie, să ne despăgubească primăria."

Cartierul Floreasca este una dintre cele mai atractive zone de locuit din Bucureşti. Nu e de mirare că a devenit ţinta unor specule imobiliare. Construcţiile haotice au apărut peste tot, multe dintre ele pe spaţiile verzi dintre blocuri. Un exemplu este şi un imobil de patru etaje de pe strada Ghiţă Padureanu. A fost ridicat pe un teren retrocedat de doar 285 de metri pătraţi, pe care era amenajat un spaţiu verde.

"Aici toţi avem ferestre, e aproape întuneric complet, soarele nu mai vine. Proprietarul a plecat de aici şi închiriază", spune un locatar.

Proprietarii afectaţi au început să depună sesizări de la primul copac tăiat. Au obţinut, în instanţă, decizia de suspendare a lucrărilor încă de la fundaţie. Construcţia a continuat, iar autorităţile nu au făcut nimic să o oprească. Abia după trei ani, instanţa a decis anularea autorizaţiei de construire, emisă de fostul primar Neculai Onțanu. Lupta oamenilor continuă pentru a-l obliga pe dezvoltator să dărâme clădirea.

"Să vină să oblige constructorul să zică ”dom'le, ia-ţi schela, că zboară”. Pe acolo, pe sus mai zboară câte o scândură, acum s-au strâns şobolani", spune un locatar.

Investitorul spune că nu va demola nicio cărămidă. Mai mult, vrea să dea în judecată două primarii: Primăria Capitalei, care i-a retrocedat terenul şi Primăria Sectorului 2, care i-a dat autorizaţia de construire.

Odată ce instanţele anulează autorizaţiile, construcţiile devin ilegale. Ar trebui demolate de dezvoltatori, iar dacă aceştia refuză să o facă, sarcina cade în responsabilitatea primăriei. La nivel declarativ, edilii spun că o vor face, dar de cele mai multe ori se încurcă în promisiuni, hârtii şi chichiţe legislative.

În alte ţări însă, legile din construcţii nu sunt însă orientative. În Luxemburg, de exemplu, un bloc de locuinţe a fost demolat de autorităţi imediat după finalizare, pentru că era cu un metru mai înalt decât planurile iniţiale.

Avocatul Traian Constantin face parte din grupul de Iniţiativă Civică Floreasca. Ne explică de ce e nevoie că cetăţenii să facă front comun în fata abuzurilor din imobiliare. "Autorităţile care ar trebuie să ne protejeze pe noi, ca cetăţeni, nu ne protejează, sunt pasive sau chiar sprijină acest mod de dezvoltare haotic din Bucureşti", spune el.

Proprietarii a trei blocuri vecine din Floreasca au aflat de pe un panou de informare pus pe ghena de gunoi că cineva va construi un bloc de două etaje pe terenul dintre imobilele lor. Practic vorbim despre o curte deschisă, amenajată ca spaţiu verde.

Cele trei asociaţii de proprietari au trimis sesizări către toate instituţiile, de la primărie până la firmele de utilităţi, în care expun motivele pentru care nu sunt de acord cu ridicarea unui nou bloc. Se bazează pe Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 114 din 2007, care precizează că "schimbarea destinației terenurilor - amenajate ca spații verzi - este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora".

Oamenii cer explicaţii şi despre regimul juridic al terenului. Acesta a ajuns acum câţiva ani în proprietatea lui Gheorghe Stelian. Omul de afaceri este cunoscut pentru despăgubirile uriaşe pe care le-ar fi primit, abuziv şi ilegal, de la Autoritatea de Restituiri a Proprietăţilor dar şi pentru legăturile lui cu Dorin Cocoș şi Alina Bica.

Terenul din Floreasca l-ar fi primit în schimbul unor terenuri din judeţul Ilfov. Mai exact, le-a schimbat pe cele din afară Capitalei cu cele din centrul Bucureştiului. Primăria Capitalei a contestat transferul în instanţă, dar mai apoi a renunţat la proces.

Dan Popescu, viceprimar în sectorul 2 din 2016, recunoaşte că haosul urbanistic din cartierul Floreasca are la bază retrocedări dubioase. Dar spune că misterul trebuie desluşit de DNA. Până atunci, orice proprietar poate ridica o clădire dacă are autorizaţie de construire.

Dan Popescu aruncă responsabilitatea la Primăria Capitalei, pe motiv ca primăriile de sector nu au bani suficienţi ca să cumpere terenuri. În lipsa implicării autorităţilor, oamenii nu au de ales. Trebuie să fie vigilenţi şi să reacţioneze prompt la orice construcţie care apare lângă locuinţa lor.

Aşadar, în construcţii, legea e tocmeală. Ar fi interesant de văzut ce autoritate din România îşi va asuma obligaţiile prevăzute de lege. Şi care vor fi administraţiile publice locale care vor da tonul corectitudinii. Şi vor pune ordine în rândul tuturor construcţiilor ilegale. 

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Reacția lui Jake Paul după ce a fost pălmuit de Mike Tyson la cântarul oficial + Ce a zis Iron Mike
FOTO Reacția lui Jake Paul după ce a fost pălmuit de Mike Tyson la cântarul oficial + Ce a zis Iron Mike
Citește și...
Pericol pentru pasageri, profit pentru șoferi de microbuz. Lăcomia pentru călători aduce și 3.000 €/ lună
Pericol pentru pasageri, profit pentru șoferi de microbuz. Lăcomia pentru călători aduce și 3.000 €/ lună

Avem cele mai periculoase drumuri, iar o călătorie cu microbuzul, pe o rută aleasă la întâmplare, poate fi extrem de riscantă. Transportatorii trag de maşini până cazi din ele. 

Se construiește în ritm amețitor, fără acte în regulă. Problemele pe care le descoperă unii români după ce cumpără locuințe
Se construiește în ritm amețitor, fără acte în regulă. Problemele pe care le descoperă unii români după ce cumpără locuințe

O locuinţă nouă poate veni uneori la pachet cu o mulţime de probleme. Mulţi proprietari ajung să semneze actele de vânzare-cumpărare fără să aibă contracte individuale de gaz şi de curent, aşa cum prevede legea.

Recomandări
CE aprobă ajutorul de stat de 790 mil. € acordat de România pentru sprijinirea închiderii minelor de cărbune din Valea Jiului
CE aprobă ajutorul de stat de 790 mil. € acordat de România pentru sprijinirea închiderii minelor de cărbune din Valea Jiului

Comisia Europeană a aprobat o măsură a statului român în valoare de 790 de milioane de euro pentru acoperirea costurilor excepţionale generate de închiderea a patru mine de cărbune necompetitive din Valea Jiului.

Preşedintele regiunii Valencia recunoaşte că au existat erori în gestionarea inundaţiilor și își cere scuze. „Nu voi nega”
Preşedintele regiunii Valencia recunoaşte că au existat erori în gestionarea inundaţiilor și își cere scuze. „Nu voi nega”

Preşedintele regiunii spaniole Valencia, Carlos Mazon, a recunoscut vineri că au existat ”erori” în gestionarea inundaţiilor dramatice de luna trecută, şi a prezentat ”scuzele” sale pentru întârzierile în ajutorarea sinistraţilor, relatează AFP.

CE: Creșterea economiei României nu va fi nici la jumătate din cât se estima, în 2024. Deficitul va ajunge la 8% din PIB
CE: Creșterea economiei României nu va fi nici la jumătate din cât se estima, în 2024. Deficitul va ajunge la 8% din PIB

Estimarea de creștere economică a României a fost recalculată la Comisia Europeană, cu mult sub valoarea stabilită inițial. Pentru 2024, estimarea de creștere economică a României a fost revizuită de la 3,3 la 1,4%.