România face parte dintr-un proiect istoric, care are scopul de a apăra planeta de asteroizi. Despre ce este vorba
Dacă la multe capitole România se află la coada clasamentului, avem șansa să excelăm în spațiu.
Suntem parte a unui proiect istoric, de apărare planetară, prin care se urmărește devierea corpurilor cerești care ar putea lovi Pământul. Misiunea este programată pentru anul 2024, iar noi vom construi, alături de portughezi, mai multe componente ale navei spațiale, care va fi lansată la 10 milioane de kilometri de Terra.
HERA, cum este denumită misiunea desfășurată în colaborare de Agenția Spațială Europeană și NASA, are două etape. Prima ar trebui să înceapă anul viitor, după o pregătire de aproape 10 ani.
O navă spațială va fi trimisă până la 10 milioane de kilometri distanță de Pământ, unde ar trebui să lovească cel mai mic corp dintr-o pereche de asteroizi.
Marius–Ioan Piso, Agenția Spațială Română: „Una dintre problemele importante de acum este cum să protejezi planeta de un potențial impact cu un corp ceresc. Acest risc este foarte mare. A fost ales un asteroid dublu pentru primul test, două pietre, să le spunem așa, și impactul va fi asupra asteroidului mic și îi modificăm perioada de rotație.”
Mic înseamnă însă, în cazul acesta, un corp cât Marea Piramidă din Giza, de pildă, cu un diametru de 160 de metri. Celălalt are diametrul de 780 de metri.
România are un rol cheie în acest proiect, pentru că alături de Portugalia va construi mai multe componente ale navei spațiale. În total, șapte țări participă la această misiune, una istorică, pentru că indiferent de rezultat, este pentru prima dată când se încearcă devierea orbitei unui asteroid prin intervenție umană, intenționat.
Marius–Ioan Piso, Agenția Spațială Română: „Faptul că la noi se face așa ceva aduce companii, aduce inteligență. Prin acest cadru noi creăm un cadru pentru tineri din România, să se dezvolte, să lucreze bine.”
A doua etapă ar urma să aibă loc în 2024. O sondă spațială va călători doi ani până va ajunge din nou în apropierea asteroidului lovit în prima etapă a misiunii. Va capta imagini și probe, iar cercetătorii vor analiza efectele impactului și vor înțelege mai bine structura asteroizilor.
Pentru această misiune se vor cheltui aproximativ 160 de milioane de euro.
