Muzeul Recordurilor Românești, unic în lume. Aparate de fotografiat sau camere video vechi de dinainte de 1845
Aparate de fotografiat sau camere video vechi de dinainte de 1845, inclusiv camere de spionaj, dar și gramofoane, cutii muzicale, mașini de scris, telefoane și nu numai.
Pe toate le găsiți la Muzeul Recordurilor Românești, un loc cum nu mai există nicăieri în lume. Peste 600.000 de astfel de obiecte atrag în fiecare an colecționari din întreagă lume.
Muzeul Recordurilor Românești este împărțit în cinci secțiuni și cuprinde peste 100 de colecții diferite, inclusiv o impresionantă colecție de aparate de fotografiat.
Victor Florian Bota, directorul muzeului: „Practic trebuia să faci o facultate întreagă, să înveți optică, să înveți chimie. Erau foarte greoaie. Erau plasate mai mult în ateliere sau studio-uri de fotografiat. O cameră nu era ușor de transportat. Și tot timpul oamenii au început să meargă către miniaturizare și eficientizare astfel că aparatul de fotografiat sau aparatul de filmat, mașina de scris, toate s-au miniaturizat și au au ajuns toate astăzi să fie incluse într-un singur device căruia noi îi spunem telefon”.
Ne-a atras atenția și colecția de echipamente de spionaj. Japonezii sunt cei care au creat primele dispozitive de genul acesta.
Victor Florian Bota, directorul muzeului: „Spre exemplu, descoperim acest aparat sub formă de disc. Era foarte ușor de folosit. Introducerea lui sub haină, ieșirea obiectivului prin gaica costumului sau a paltonului, iar un fir care ajungea prin brațul mâinii declanșa fotografierea în mod secret”.
Sunt aparate foto dezvoltate până în 1950, inclusiv aparate prin care se practica tehnica de ambrotipie, adică imprimarea unei fotografii pe o bucată de sticlă cu ajutorul unei soluții de argint, dar și dispozitive stereo prin care erau realizate în acea perioadă imagini 3D.
Victor Florian Bota, directorul muzeului: „Cu ajutorul unui aparat de fotografiat stereo se realizează o fotografie stereo și apoi cu aparatul vizionetă se poate observa imaginea 3D”.
Obiectele expuse aici sunt ale unor colecționari privați. Sunt aduse din Australia, Statele Unite, Argentina, Franța, Germania și nu numai. Au călătorit cu avionul, cu vaporul, cu mașina mii sau zeci de mii de km și iată-le acum, aici, sub același acoperiș. Sunt gramofoane, fonografe, casetofoane, lămpi, mașini de cusut, dar și mașini de scris.
Victor Florian Bota, directorul muzeului: „Din punctul meu de vedere este cea mai importantă mașină de scris din această colecție, probabil și din România. De ce spun acest lucru? Pentru că Hensen în 1865 face prima mașină comercială din lume și după cum vedeți arată ca un arici, ca o pernuță cu ace. Povestea interesantă este un pic în spate. Se pare că filozoful ar fi primit o astfel de mașină de la sora și de la mama sa”.
Clădirea care găzduiește, însă, muzeul este una modernă, la fel și galeriile în care sunt expuse obiectele de colecție.
Reporter: Cum a fost gândită această structură în așa fel încât să susțină greutatea acestor obiecte pentru că am observat că unele sunt foarte grele
Victor Florian Bota, directorul muzeului: Am avut ideea de a folosi aluminiu și sticlă, elemente foarte simple și ele ajung să suporte până la două tone. Sunt gândite să aibă o structură puternică dar totuși să fie suple. În așa mod încât să ne se intrepună nimic între tine și obiect, să fie o bucurie și o plăcere să descoperi aceste obiecte minunate.
Reporter: Se șterge praful zilnic?
Victor Florian Bota, directorul muzeului: Nu, pentru că sunt alte sisteme care fac acest lucru. Avem un sistem care filtrează aerul și bineînteles că avem sisteme care împiedică praful să intre în clădire. Temperatura și umiditatea sunt controlate și ne dă foarte puține bătăi de cap.
O parte dintre aceste colecții au fost incluse și în Guiness World Record. Cea mai mare colecție de tirbușoane din lume - peste 30.000, dar și peste 35.000 de fiare de calcat, produse filatelice și nu numai, inclusiv telefoane.
Reporter: „Acesta este un telefon din 1880?
Victor Florian Bota, directorul muzeului: Da. Este un telefon Graham Bell. Interesant este că în același moment nu poți să asculți și să și vorbești. Întâi trebuie să vorbești și apoi trebuie să asculți. Așa funcționau telefoanele la început, dar ele evoluează și ajung ca cele pe care le vedem în dreapta noastră. Sunt deja telefoane care au impuls, au magneto pentru a dezvolta un impuls electric și o să scoatem în relief”.
Muzeul Recordurilor Românești a fost inaugurat în 2013 și este deținut de familia arhitectului Ion Chirescu. El deține și majoritatea colecțiilor expuse în muzeu.
Victor Florian Bota, directorul muzeului: „Are un impact extraordinar în afara țării pentru că a fost locul și este în continuare locul unde colecționarii din întreaga lume se întrunesc. Am ținut până în momentul de față evenimente extrem de importante pentru România. Prin urmare, în 2012, în România a avut loc cel mai mare congres al colecționarilor de fiare de călcat. În 2015 cel mai mare congres al colecționarilor de tirbușoane. Anul acesta în luna aprilie, împreună cu statul român și Biblioteca Națională am organizat un eveniment de marcă în care au fost 67 de țări participante, 650 de expozanți și 200 de oficialități”.
Mulți spun că acestea sunt unele dintre cele mai impresionante colecții din lume. Dorință celor care au creat acest loc este că la un moment dat aici să fie expuse toate realizările remarcabile ale românilor. Medalii, invenții și nu numai. Toți cei care doresc să-și expună colecțiile aici, sunt invitați s-o facă.
Etichete: ilikeit, muzeu, telefoane vechi,
Dată publicare:
