Altfel, la întrebări vagi, de cele mai multe ori, vom primi răspunsuri greșite sau interpretate. Pe de altă aparte, domeniul se dezvoltă cu viteză, iar instrumentele AI devin sofisticate și specializate. O simplă întrebare a pus în dificultate inteligența artificială: ”Vreau să-mi spăl mașina. Spălătoria e la 50 de metri. Merg pe jos sau cu mașina?”
Răspunsul dat de mai mai mulţi asistenţi AI dezvoltaţi de companii diferite a fost ”Dacă spălătoria e la 50 de metri, clar mergi pe jos” - spre amuzamentul tinerilor care au constat că inteligența artificială nu a detectat capcana din întrebare.
Experții în domeniu spun că din aceste situații ar trebui să înțelegem că nu ne putem baza chiar 100% pe motoarele de inteligență artificială. Putem întreba, ne putem inspira, dar informațiile de cele mai multe ori trebuie verificate.
Viorel Spânu, specialist inteligenta artificială: ”Atunci când o folosim corect, îi dăm context foarte mult şi suntem foarte clari în ceea ce vrem, atunci cresc şansele să ne încredem în răspuns. Pune-i o întrebare simplă: de ce crezi asta, nu te cred, arată-mi o dovadă. Dacă scrii asta, inteligenta artificială se duce în spate vede cum a gândit şi s-ar putea să descopere ah de fapt m-am înşelat” . Potrivit unui studiu Reveal Marketing Research, aproape 7 din 10 români folosesc inteligența artificială în viața de zi cu zi, în special persoanele cu vârste între 18 și 34 de ani.
În acelaşi timp, românii devin tot mai conștienți de potențialele riscuri, iar încrederea mare și foarte mare în informațiile oferite de AI a scăzut de la 65% în 2025 la 55% în 2026. Asta deşi variantele actualizate ale celor mai cunoscute instrumente AI devin tot mai bune prin învăţare continua şi specializate în anumite domenii.
