Tehnologia are acum un rol esențial în agricultură. De la tractoare super avansate, care pot merge singure, până la roboți care caută semne de boală în plante și drone care stropesc culturile sau colectează date importante despre starea recoltelor. Iar unele tehnologii sunt deja folosite și la noi.
Agricultura este complicată - câmpuri imense care trebuie îngrijite și însămânțate, muncă migăloasă cu mașini greoaie și scumpe. Și oricât ai investi, ești mereu la mila vremii, a dăunătorilor și a bolilor. Iar aici, tehnologia vine și dă o mână de ajutor. Cu mașinării care lucrează singure, doar supervizate de om, robocâini care scanează de boli sau senzori meteo care prezic vremea pe parcele individuale. Toate adună date care sunt folosite de fermieri ca să ia cele mai bune decizii cât mai repede. Acest lucru se numește agricultură de precizie.
Octavian Matei, Precision Farming Manager: „Folosind agricultura de precizie și un traseu precis al tractorului te ajută să faci anumite economii în munca ta și rezultă un plus profit, plus de recoltă pe care poți să îl ai. Un cumul de factori, produse și soluții care eficientizează lucrul în teren și în același timp sporesc recolta.”
Am fost să vedem cum lucrează unul dintre cele mai avansate tractoare din lume, un monstru de peste 8 metri lungime și 4 înălțime, care folosește șenile. Are peste 700 de cai putere. Întoarce singur când ajunge în capăt și mai poate să facă alte 30 de lucruri independent, ca să acopere fiecare petic de pământ. Comunică prin satelit cu baza.
Florian Vlăducu, Precision Farming Specialist: „Să operezi un astfel de utilaj, nu mai ești un tractorist ca pe vremuri, deja devii un operator cu ceva cunoștințe despre tehnologie. Transmite în timp real poziție, erori către service, către proprietar, transmite ce face în câmp, ce consum are. Dunga roșie este delimitarea parcelei, sistemul ne avertizează că am ieșit în afara parcelei.”
Iată o combină care costă cât un supercar. Poate să strângă până la 100 de tone de grâu pe oră. Combina este programată înainte să ajungă pe câmp și are o marjă de eroare de doar 2,5 cm. Operatorul trebuie doar să supravegheze.
Fermier: „Randamentul ei, adică dublu ca suprafață de recoltat pe zi, cât două din alea. Atunci te gândești la economii, le pui pe hârtie și vezi unde te duci. Automatizarea este din dotare, este de ultimă generație și face foarte mult. Transmite în birou tot ce face în cursul zilei, toată campania, tot, ne ușurează foarte mult munca.”
Corespondent PROTV: „Venim din comunism, venim dintr-o perioadă în care agricultura s-a făcut destul de rudimentar. Astăzi, cu câteva utilaje putem lucra eficient 2000 de hectare. De fapt, agricultura de precizie înseamnă o tehnologie pe 2 coordonate, scăderea de cost și creșterea de productivitate.”
Și dronele sunt o parte importantă din agricultura smart.
Corespondent PROTV: „De pe această telecomandă pot modifica orice parametri țin de dronă, cum ar fi distanța de la sol în timp ce zboară, cantitatea de apă pe care să o elibereze pe plantație sau viteza. Ce e și mai interesant este că această dronă folosește imagini din satelit pentru a înțelege mai bine zona în care lucrează. În același timp se folosește de niște senzori radar montați pe ea, pentru a crea o hartă și mai detaliată a zonei. Astfel ea poate să vadă obstacole, denivelări și orice altceva de care ar trebui să țină cont în timpul zborului. Chiar și acum mă detectează pe mine, că stau lângă dronă și îmi spune că nu o pot decola până nu dispar obstacolele din jurul ei.”
Ferenc Magyari, Product Manager: „Primele generații de drone acopereau o suprafață de sub 10 hectare, poate 5 hectare pe oră. Aceste drone noi au crescut ca dimensiune, au crescut ca și capacitate, respectiv capacitatea bateriilor a crescut. Putem aplica pe suprafețe mai mari. Lățimea de lucru este până la 11 metri, astfel cu drona aceasta se pot acoperi până la 30/35 de hectare pe oră.”
Nici buruienile nu scapă de mânia tehnologiei: acest utilaj se folosește de lasere și le arde cu precizie milimetrică. Nu folosește chimicale și nu afectează solul.
Marcel Ionescu, fondator Agricloud: „Noi luăm toate datele din echipamentele folosite, atât din echipamentele agricole, cât și din implementul existent în spatele tractorului. De ce? Pentru că știm și îl monitorizăm și luăm date de la el, în așa fel încât toate datele să fie analitice ca să-l ajute pe fermier să ia decizii extrem de corecte.”
„Aici avem stația agro-meteo verticală în care avem monitorizarea în sol la o anumită adâncime, la o altă adâncime și o adâncime mai aproape de suprafață. Avem monitorizarea relativă de pe sol, din aer, direcția vântului, viteza vântului și avem partea de fluviometru” - explică specialistul.
Marcel Ionescu, fondator Agricloud: „Noi luăm fiecare parcelă, generăm pe ea un ecosistem, așa încât fermierul să aibă prognoza pe zece zile, pentru acea parcelă specific. Putem să vedem în timp real unde este fiecare utilaj și ce a făcut și ce a lucrat.” (...)
„Avem o capcană digitală care este alimentată cu un panou fotovoltaic, în așa fel încât poate sta în câmp o perioadă foarte lungă de timp. Între 1 și 2 ani. Ea este în măsură să recunoască peste 88 de patogeni. Avem o cameră foto, avem înăuntru o capcană cu feromoni care atrage dăunătorul. În momentul în care a venit dăunătorul, a făcut poză, a trimis-o într-un Cloud, recunoaștem și dăm alerta către fermier și către expert.”
Marcel Ionescu, fondator Agricloud: „Aici vedem ce dăunători au fost detectați și de aici poate să înceapă partea de analize împreună cu expertul din fermă, în speță inginerul agronom, să ne spună care este pragul economic de dăunare.”
Agricultura de precizie mai are cale lungă până va ajunge în toate fermele din România. Însă, când clima se schimbă atât de repede, iar plantatul devine tot mai mult un joc de noroc, tehnologia îi poate da fermierului măcar un avantaj în fața lucrurilor pe care nu le poate controla.
