Este cea mai mare amendă dată de Consiliul Concurenței, de 3,73 de miliarde de lei, adică aproximativ 710 milioane de euro, vorbim de o sumă totală pentru cele 10 bănci care stabilesc ROBOR-ul. Ce spune Consiliul Concurenței, este că investigația făcută de inspectorii instituției a arătat că ar fi existat înțelegeri între bănci. Adică, au făcut schimb de informații confidențiale pentru stabilirea acestui indice. O investigație care a început în anul 2022. Au fost bănci care au negat aceste acuzații și au anunțat că vor contesta decizia Consiliului Concurenței la Curtea de Apel și au dreptul să facă acest lucru în 30 de zile.
Ne ajută să înțelegem ce înseamnă acest indice ROBOR, Irina Chițu, analist sector bancar.
Cum se stabilește ROBOR și de ce contează pentru credite
Irina Chițu, analist sector bancar: Acest indice, de fapt, este rata dobânzii cu care sunt dispuse băncile să se împrumute unele pe altele. În fiecare zi cotează, sunt 15 minute în care fiecare bancă spune cu cât e dispusă să ofere bani alte bănci. Și cotează o dobândă. În fiecare zi se face o medie și se afișează ROBOR-ul. Este sub supravegherea BNR întreg procesul, deci acestă cotație. Fiecare bancă trebuie să știe ce oferă cealaltă bancă pentru a alege de la cine se împrumută și cu ce dobândă.
Acest indice a stat și la baza calculelor creditelor pentru populație până în 2019, și să înțelegem de ce nu au putut băncile să pună oricât au dorit acest indice.
Irina Chițu, analist sector bancar: Trebuie să înțelegem de unde se pot împrumuta băncile. Când au nevoie de bani, se pot împrumuta de la populație și firme oferind depozite, de la Banca Națională la dobânda cheie plus un punct procentual. De exemplu, dacă dobânda cheie e acum 6,5, băncile oricând se pot împrumuta la 7,5. Dacă au prea mulți bani la dispoziție, pot să facă ele depozite la BNR și se împrumută la minus un punct procentual. Deci cumva între 5,5 și 7,5 sunt și cotațiile băncilor, pentru că de ce să dea mai mult de 7,5 că atunci poate să se ducă la BNR să ceară cu această dobândă, deci între acest interval se împrumută și cotează. ROBOR-ul este o medie a cotațiilor, dar avem și IRCC, după mai 2019, care reprezintă o medie a tuturor dobânzilor la tranzacțiile efective, care s-au făcut pe 3 luni.
E momentul 2022 când vedem toate dobânzile au crescut, este momentul când a început și investigația, ROBOR depășea atunci 8% și IRCC era mult mai jos. ROBOR a afectat creditele până în 2019 și acele credite care nu au trecut la IRCC.
Irina Chițu, analist sector bancar: Este încă indicat pentru că IRCC este pe o perioadă mai lungă și de tranzacții efective, pentru că aceasta e diferența între ROBOR și IRCC, deci efectiv cu ce dobândă s-au și împrumutat.
Cum ar putea fi afectați românii
Mulți oameni se întreabă acum, odată cu această decizie a Consiliului Concurenței, dacă ei au fost afectați în vreun fel?
Irina Chițu, analist sector bancar: Este prea devreme să vorbim de așa ceva. În primul rând ROBOR-ul nu este un prag fix, adică nu se poate fixa de undeva din exterior, este cerere-ofertă în funcție de piață. Vedem că a crescut foarte mult ROBOR-ul atunci, să nu uităm că inflația creștea vertiginos, dobânzile creșteau, era imediat după pandemie și am văzut că și dobânda de politică monetară a crescut. În 2021 a fost aproape de 1,5 și a crescut până la 6,5, era perioadă când se așteptau să crească dobânzile și băncile. Dacă stăm să ne gândim e ca la piață, băncile care au mai mulți bani vor oferi o dobândă mai mică, cei care au mai puțini bani, vor oferi o dobândă mai mare.
Și Consiliul Concurenței spune că nu comentează acest mecanism de stabilire a indicelui, ci felul în care au comunicat băncile între ele.
Irina Chițu, analist sector bancar: În ultima perioadă și în ultimii 2-3 ani, avem dobânzi fixe la creditele în lei foarte mici, undeva la jumătatea dobânzilor variabile, deci oamenii au această posibilitate să refinanțeze oricând dacă li se pare o dobândă prea mare la dobânda variabilă.
