Vedem această preferință pentru cash în special în perioade cu incertitudini, războaie, pene de curent sau amenințări cibernetice.
Sperăm să nu mai avem parte de vreo criză, dar nu strică să fim pregătiți, să alocăm o sumă mică pentru o rezervă în caz de situații extreme.
Poate nu suntem obișnuiți să ne gândim la astfel de situații, dar europenii o fac. Vedem asta - deși tendința la nivel european este să plătim tot mai rar în numerar, atunci când facem cumpărături, paradoxal, valoarea bancnotelor euro aflate în circulație a ajuns la un nivel record, a declarat recent economistul-șef al Băncii Centrale Europene și The Guardian a legat această evoluție de incertitudinile provocate de războaie, fenomene meteo extreme și riscul atacurilor cibernetice.
Valoarea bancnotelor euro aflate în circulație a ajuns la peste 1.636 de miliarde de euro - un record.
Numai în ultimul an, stocul a crescut cu peste 44 de miliarde de euro.
Vedem în acest grafic o creștere a bancnotelor euro în circulație în special în perioadele de criză, aici în 2020 când a început pandemia, apoi în 2022 când a început războiul din Ucraina și deși a fost o ușoară scădere apoi, pe fondul dobânzilor ridicate, oamenii au fost încurajați să îi țină în depozite. Dar anul aceste vedem iarăși un interes al oamenilor pentru numerar. Poate fi și legat de faptul că a început și conflictul din orientul mijlociu.
Dar au fost creșteri și când sistemele electronice de plată au fost afectate.
De exemplu, în timpul penei de curent din Spania și Portugalia, din aprilie anul trecut, plățile cu cardul au scăzut considerabil.
Sunt bani păstrați de europeni în case, inclusiv de români care au economii în euro. Dar și numerarul folosit la cumpărături, banii din casieriile companiilor și ale băncilor.
Și există chiar și recomandări din partea Uniunii Europene, dar și a unor state, legate de sumele pe care ar trebui să le avem în casă, tocmai pentru situații de criză, nu doar războaie, ci și pene de curent, atacuri cibernetice și așa mai departe.
Uniunea Europeană ne recomandă ca în kitul de siguranță, alături de alimente, hrană și medicamente, să avem și bani cash pentru a ne descurca cel puțin 72 de ore.
Unele țări recomandă și o sumă. De pildă, în Austria este vorba despre maximum 100 de euro pentru fiecare membru al familie.
În timp ce Țările de Jos recomandă 70 de euro pentru fiecare adult și 30 de euro pentru fiecare copil.
Dacă transformăm în lei, ca să ne facem o idee, pentru o familie cu doi copii, ar însemna o rezervă cash în casă 200 de euro, adică aproximativ 1.000 de lei, dar sigur că fiecare familie își poate face calculele.
Indiferent de sumă, există o recomandare comună: bancnotele trebuie să fie de valoare mică, suficiente pentru alimente, apă, medicamente sau transport în primele zile ale unei crize.
Numai că această sumă ar trebui să fie de fapt doar primul pas, doar o parte din plasa de siguranță a unei familii. Nu este singura sumă cash pe care ar trebui să o avem în casă, la îndemână.
Pe lângă această rezervă pentru situații extreme, economiștii recomandă și un fond de urgență. Pentru acele situații când avem o cheltuială neașteptată. Poate fi o problemă medicală, o reparație la mașină sau chiar o țeavă spartă în mijlocul nopții. Ca reper, acesta poate ajunge la aproximativ o lună de cheltuieli esențiale, de exemplu și o parte poate fi păstrată în numerar, pentru plățile care trebuie făcute imediat, iar restul într-un cont accesibil rapid.
Și mai este recomandat și un fond de siguranță, care ne protejează dacă ne pierdem locul de muncă, de exemplu. Acesta ar trebui să acopere între trei și șase luni de cheltuieli esențiale și poate fi păstrat în conturi de economii și depozite pe termen scurt, astfel încât să avem acces rapid.
Bineînțeles, că reușim să economisim mai mulți bani, indicat ar fi să îi investim, pentru a nu fi afectați de inflație.
Dar o mică sumă în numerar e recomandat să avem mereu în casă, pentru că nu se știe ce ne aduce viitorul.
