Cum a reușit un pescar să dezvolte o afacere de câteva milioane de euro în Tulcea. Totul a început acum 20 de ani
Din păcate nu are balta pește câți bani ne dă Uniunea Europeană ca să ne dezvoltăm pescuitul. Din acest an avem 230 de milioane de euro pentru acest sector, aflat la început de drum în România.
Este o ocazie pentru cei care iubesc peștele să-l transforme într-o afacere.
Din pescuit și rețetele tradiționale din Delta Dunării, s-a dezvoltat la Tulcea, o afacere de câteva milioane de euro. Este o fabrică de procesare a produselor din pește, acum cu 150 de angajați, dar care a pornit la drum, cu 20 de oameni. A crescut de la an la an. Cu fonduri europene și cu noi rețete, unele care au devenit protejate la nivel european.
Scrumbia de Dunăre afumată și salată cu icre de știucă de Tulcea sunt două produse românești protejate la nivelul Uniunii Europene. Recunoașterea lor a fost obținută de Daniel Buhai, pescar și om de afaceri, la mal de Dunăre. A fost nevoie de ani de zile de verificări și de dosare întregi de documente, până când Comisia Europeană a acordat certificarea IGP, adică indicație geografică protejată. În România, sunt doar opt astfel de produse.
Daniel Buhai: „A contat faptul că este un produs cu reputație la nivel național, salata cu icre de știucă, și că nu se regăsește în nicio altă bucătărie din Europa”.
Daniel Buhai a început în urmă cu 20 de ani o afacere bazată pe pescuit și gastronomie. A dus mai departe o tradiție de familie, veche de un secol. De la barca bunicului său a construit la Tulcea o fabrică de procesare a peștelui, care acum are 150 de angajați. De la început s-a bazat pe rețetele din Delta Dunării.
Daniel Buhai: Sunt din zonă, iubesc tradițiile zonei.
Reporter: La început, când ați plecat cu rețetele tradiționale, cum vă priveau în primul rând cei din jur am avut niște reacții de genul chiar nu doriți să folosiți conservanți?
Daniel Buhai: Am zis încercam așa, să vedem ce putem face, adică chiar am avut mesaje de descurajare. Acolo unde depui efort e posibil să ai și rezultate bune.
Că a avut dreptate o demonstrează cifra de afaceri din 2021: șase milioane de euro. Dar a fost un drum lung până a ajuns aici. Absolvent al Institutului de Marină, Daniel Buhai a lucrat la fosta întreprindere de pescuit oceanic, până la 32 de ani, când a decis să plece pe cont propriu. A început cu pescuit și achiziția de peste, iar pasul la procesare l-a făcut cu ajutorul fondurilor europene. În 2012, a luat 1,5 milioane de euro pentru o hală de producție. A început cu 20 de angajați.
Daniel Buhai: „Saltul nu a fost ușor. Cu multe gânduri, adică cu multă teamă. Fiecare etapa de dezvoltare a noastră a fost susținută de un proiect pe o cerere de finanțare europeană prin programul de pescuit și nu numai”.
A urmat un nou proiect de aproape un milion de euro, în 2020, pentru utilaje și modernizare.
Acum în fabrica din Tulcea se pot procesa, într-un an, peste șapte sute de tone de produse din pește, fie ele icre, marinate sau afumate. Georgiana Dascălu este directorul de producție.
Georgiana Dascălu: În general, ne aprovizionăm cu materii prime din Delta Dunării.
Reporter: De unde vine crapul asta?
Georgiana Dascălu: Din amenajările piscicole. Încă mai avem în Deltă amenajări piscicole cu produse foarte bune, dar destul de puține.
Într-una dintre secții se curăță sânger sau crap argintiu. Este un pește impresionant ca dimensiuni, mai puțin cunoscut la noi. Este materie primă pentru batog, un produs sărat timp de patru zile și afumat la rece în jur de șase ore. Este unul dintre produsele tradiționale selecționate, în 2018, pentru a fi prezentate regelui Charles al Marii Britanii, în cadrul unei expoziții, la Viscri.
Acum se construiește o nouă hală de producție, tot cu fonduri europene. Un proiect de aproape două milioane de euro, care va dubla suprafața fabricii. Fiecare etapă de dezvoltare vine cu noi produse din pește.
Daniel Buhai: „O să avem un nou flux de producție pe zona de pateuri din pește. În Deltă se face de exemplu un preparat din ficat de știucă foarte bun și o să încercăm să plecăm de la acea rețetă și să-i aducem îmbunătățiri astfel încât să corespundă și din punct de vedere al normelor sanitare”.
La nivel național, consumul de peste este acoperit, în mare parte, din importuri. În România, se mănâncă 140 de mii de tone de peste anual, iar potențialul este enorm.
Până în 2027, sectorului pescăresc din România i-au fost alocate 232 de milioane de euro, din care aproximativ 163 de milioane reprezintă contribuția Uniunii Europene. Cei mai mulți bani, în jur de 108 milioane de euro, vor fi pentru acvacultură, adică pentru creșterea controlată a peștilor sau a altor specii acvatice, dar și pentru prelucrarea și comercializarea produselor din pește. Sună complicat, dar e un domeniu încă neacoperit în România, cu numeroase oportunități pentru cei care vor să transforme pasiunea pentru peste și pescuit într-o afacere.
Turcii, de exemplu, dezvoltă în Marea Neagră, crescătorii de păstrăv curcubeu, iar bulgarii au ferme de midii. Noi, avem aceeași mare, dar nu o folosim.
Daniel Buhai: „Vă dați seama că dacă noi am produce acest păstrăv la Marea Neagră care concurează foarte bine cu somonul ar înlocui foarte mult din importul de somon. Văd în acvacultură marină, o mare șansă a României, cu condiția că autoritățile să reglementeze odată accesul la la apă”.
O noutate pentru pescuitul din România o reprezintă și vongolele care au fost descoperite, de curând, în Marea Neagră. Sunt scoici de mici dimensiuni, care fac deliciul bucătăriei mediteraneene. Uneltele de pescuit pentru vongole au fost aprobate de curând. Iar investiția în ambarcațiune și echipamente poate ajunge la o sută de mii de euro. Este o afacere la început, care poate fi finanțată prin fonduri europene, dacă există un plan de afaceri bine pus la punct.
