Zonele sărace, evitate de investitori. În Timiş s-a investit de 500 de ori mai mult decât în Gorj

×
Codul embed a fost copiat

Cele mai sărace zone ale ţării lipsesc cu desăvârşire de pe ''harta'' investitorilor străini. Un raport al Băncii Naţionale arata ca între judeţele din vest, şi cele din sud- est, există o prăpastie.

70 de miliarde de euro au adus investitorii străini în România până la finalul anului 2016. Iar cei mai mulţi bani - 60% - au ajuns în Bucuresti-Ilfov. Restul banilor au fost investiţi în zona centrală a ţării - 6 miliarde de euro, apoi în vest. Celelalte zone - vedem pe această hartă - că nu sunt interesante pentru investitori.

Judeţul Timiş este cel care a tras cei mai mulţi bani, după capitala şi Ilfov: 3,5 miliarde de euro. Urmează Prahova, cu 2 miliarde de euro, şi Braşovul. În Capitală, cele mai multe investiţii străine din 2016 s-au făcut în bănci, în construcţii şi în comerţ.

Să vedem de ce vestul ţării este fruntaş la investiţii străine. Această fabrică a fost deschisă de canadieni la marginea oraşului Timişoara, acum câteva luni. Aici 40 de oameni ansambleaza componente auto iar până la anul numărul lor după cum estimează investirorii va fi de şase ori mai mare.

Citește și
Slobozia Moara
La doi paşi de Bucureşti, o comună nu are canalizare, deşi ţevile sunt montate. "Trăim ca în Evul Mediu"

Peter Frey, director global companie de automotive din Canada: “Ne place Timişoara pentru apropierea de autostrada şi infrastructura în acest sens, aeroportul este chiar lângă noi noi şi aici suntem foarte aproape de Ungaria şi restul Europei, de asemenea.”

În timiş, autorităţile locale au venit şi cu un ajutor pentru investitori. De exemplu, au construit un parc industrial, unde le concesionează terenuri la preţuri foarte mici pentru a-şi construi fabrici.

Orice investie dezvolta în lanţ şi alte afaceri. Acest ansamblu de clădiri de birouri, construit recent este deja închiriat în cea mai mare parte de firme străine.

În Timiş, rata şomajului este puţin peste unu la sută.

Florentin Munteanu - director companie din Irlanda: "Efectiv nu se mai găseşte forţa de muncă disponibilă pe piaţa din Timişoara. Cred că dezvoltarea companiilor şi investiţiilor este mult mai accelerată decât posibilităţile pieţei de muncă de a se adapta la această creştere"

La coada clasamentului se afla judeţul Gorj, unde companiile străine au investit numai şapte milioane de euro, adică de 500 de ori mai puţin faţă de Timiş.

Gigi Nacev, consultant de afaceri: “Trebuie să compenseze distanţă de graniţa cu alte facilităţi, prin a da terenuri pentru construcţia unei fabrici. În al doilea rând scutiri de taxe, în al treilea rând trebuie să creeze un centru de pregătire a forţei de munca''.

La nivelul ţării, investiţiile străine sunt în creştere dar nu au recuperat gaura cauzată de criză economică din 2008. Marii investitori sunt din Uniunea Europeană. Firmele înregistrate în Olanda sunt pe primul loc, cu un sfert din total. Urmează cele din Germania, Austria, Franţa şi Cipru, arata datele Băncii Nationale'.

Statistica arata că cei mai mulţi bani ai străinilor, peste o treime, au ajuns în industrie - în fabrici şi uzine, abia apoi în comerţ, construcţii şi în imobiliare.

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
Investiții de sute de mii de euro, pentru spitale lăsate în paragină. Cum se scuză autoritățile
Investiții de sute de mii de euro, pentru spitale lăsate în paragină. Cum se scuză autoritățile

Sistemul medical românesc are nevoie de o restructurare până la temelii. În timp ce medicii pleacă din ţară în număr tot mai mare, multe dintre spitalele pe care le lasă în urmă sunt departe de normele europene moderne şi au urgent nevoie de renovări.

La doi paşi de Bucureşti, o comună nu are canalizare, deşi ţevile sunt montate.
La doi paşi de Bucureşti, o comună nu are canalizare, deşi ţevile sunt montate. "Trăim ca în Evul Mediu"

Investiţii de milioane de euro risca să se ducă pe apa sâmbetei după ce unii primari au demarat lucrări pe care nu le pot duce la bun sfârşit.

Modelul unei comune din Alba, care a atras investitorii cu infrastructura făcută pe bani europeni
Modelul unei comune din Alba, care a atras investitorii cu infrastructura făcută pe bani europeni

În încercarea de a scăpa de taxele de la oraş, tot mai mulţi investitori îşi mută afacerile la sat. Acolo plătesc şi cu 50 la sută mai puţin şi pot accesa mai uşor fonduri europene.

Recomandări
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern

Candidatul comun pentru alegerile prezidențiale de anul viitor este pus sub semnul întrebării în noul Executiv.

Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

România exportă din nou energie, produsă acum din centralele eoliene, afirmă ministrul de resort Sebastian Burduja, care pledează pentru acest tip de energie verde. Apa din lacurile de acumulare, pentru energia hidro, trebuie păstrată, spune el.

Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului
Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului

Apărarea și securitatea României nu sunt amenințate de Aliați și parteneri, spune răspicat MApN, care dezminte astfel dezinformările apărute pe tema modificărilor legislative în ceea ce privește apărarea spațiului aerian național împreună cu NATO.