Vinul spumant Prosecco este în pericol din cauza pandemiei. Agricultorii cer măsuri urgente

×
Codul embed a fost copiat

Extrem de apreciatul vin spumant Prosecco este în pericol din cauza pandemiei.

După ce ministrul Sănătății din Italia a impus carantina pentru români și bulgari, viticultorii din Peninsulă au rămas fără forță de muncă. Patronatele cer Guvernului soluții pentru ca muncitorii din Europa de Est să poată să ajunge și anul acesta la culesul strugurilor Glera, din care se face băutura.

Dacă şampania, născută în Franţa, este băutura succesului şi a sărbătorilor, prosecco a devenit spumantul petrecerilor fine de vară. Vine din nordul Italiei, iar podgoriile sunt incluse în patrimoniul UNESCO. Însă puţină lume ştie că viile cu struguri pentru prosecco sunt îngrijite şi culese de români. Carantina impusă muncitorilor din România i-a bulversat pe producători.

Giuseppe Collatuzzo, vicepreședinte al Consorțiului Producătorilor de Prosecco din zona Conegliano - Valdobbiadene: Strugurii trebuie culeși, nu rămân în vie, acolo, trebuie să devină prosecco. În cazul nostru, noi avem 92 milioane de sticle, adică 400 - 450 de mii de chintale, pentru această cantitate făcută în acestă zonă manual este nevoie de 4 - 5 mii de persoane, în afară de cei care sunt deja. Nici nu ne gândim că nu vom găsi o soluție, trebuie să găsim o soluție.

Patronatele au cerut guvernului din peninsulă să găsească urgent o soluție: fie un culoar verde, fie o carantină activă.

Citește și
sebastian burduja
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

Giulio Berola, președintele Asociaţiei Confindustria România: Știm bine că din forța de muncă calificată din sectorul agricol din toată Europa provine din Europa de Est aproape 76% chiar din România. Este necesar că guvernele să găsească soluții definitive, stabile, permanente, care pot fi chiar adaptate în funcție de gravitatea epidemiei.

Culesul strugurilor Glera, din care se face Presecco, începe peste o lună.

În judeţul Galaţi, foarte mulţi tineri s-au întors acasă din Italia, de când a izbucnit pandemia. Ştiu că italienii au nevoie de forţă de muncă, mai ales că numeroşi muncitori de pe podgoriile Europei sunt romani.

Cred că undeva la 50%, dacă nu şi mai bine, sunt romani care muncesc în domeniu. O mare parte din prieteni, cunoştinţe care am muncit în străinătate s-au întors în România. Eu cel puţin nu mai plec, mi-am găsit un loc de muncă şi sunt foarte mulţumit, în ţară. Am copii mici, e ceva îngrijorător pentru toată lumea."

Petrică Bratu, angajator în viticultura: "Sunt şi foarte mulţi cunoscuţi, chiar din zona noastră, care lucrează. Ei au plecat cu familiile. Deci lucrează în Italia la ferme mari de vie ei oricum se întorceau şi în ceilalţi ani, că ştim cu toii că e perioada asta, a concediilor. Faţă de ceilalţi ani, urmează să plece cu o săptămână sau două mai înainte, în eventualitatea în care vor fi nevoiţi să stea în carantină"

Guvernul italian monitorizează situația din România și, în funcție de numărul cazurilor înregistrate, va lua o decizie.

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

România exportă din nou energie, produsă acum din centralele eoliene, afirmă ministrul de resort Sebastian Burduja, care pledează pentru acest tip de energie verde. Apa din lacurile de acumulare, pentru energia hidro, trebuie păstrată, spune el.

De ce sunt atât de mulți tineri fără loc de muncă în România. Zonele cele mai afectate de lipsa joburilor
De ce sunt atât de mulți tineri fără loc de muncă în România. Zonele cele mai afectate de lipsa joburilor

Deși au terminat un liceu sau o facultate, tinerii din România își găsesc tot mai greu un loc de muncă. Mulți dintre ei nu sunt dornici să lucreze și amână momentul, în timp ce alții nu au suficientă experiență.

Cum arată tabloul economic la finalul anului 2024 în România din perspectiva sindicaliștilor. Principalele provocări
Cum arată tabloul economic la finalul anului 2024 în România din perspectiva sindicaliștilor. Principalele provocări

La finalul anului 2024, sindicaliștii se confruntă cu provocări majore legate de drepturile lucrătorilor, în contextul unui deficit bugetar de 8%, creșterii economice bazate pe consumul privat și inflației ridicate.

Recomandări
De ce depinde soarta negocierilor pentru formarea noului Guvern. Răspunsul pe care îl așteaptă fiecare partid din coaliție
De ce depinde soarta negocierilor pentru formarea noului Guvern. Răspunsul pe care îl așteaptă fiecare partid din coaliție

Începe o săptămână de foc pentru partidele pro-europene care negociază formarea noului Guvern. Liderii PSD, PNL, USR și UDMR se vor reuni pentru a discuta despre programul comun de guvernare, pe baza datelor din buget.

Iarna începe să-și intre în drepturi. Zonele în care este anunțat viscol. Vântul va bate cu până la 120 de km/h
Iarna începe să-și intre în drepturi. Zonele în care este anunțat viscol. Vântul va bate cu până la 120 de km/h

Iarna pare că își intră în drepturi, cel puțin la altitudini mari. Meteorologii anunță că, de la ora 10:00, până marți seara, la ora 21:00, în zona de munte va bate vântul cu până la 90 de km pe oră.

Acum 35 de ani, la Timișoara, s-a strigat pentru prima dată „Libertate”. Cum a început Revoluția din decembrie 1989
Acum 35 de ani, la Timișoara, s-a strigat pentru prima dată „Libertate”. Cum a început Revoluția din decembrie 1989

Ziua de 16 decembrie 1989 a rămas în istorie ca reprezentând începutul sfârşitului pentru regimul condus de Nicolae Ceauşescu.