Așadar, Cosmin Marinescu (foto articol) e de părere că firmele de stat din România sunt împărțite în două categorii foarte diferite.
Potrivit lui, în „sectorul cu două viteze”, un grup mic de companii de stat merge foarte bine. Sunt în special companii din energie, care au poziții puternice pe piață și profituri peste media firmelor private. Practic, acestea sunt „campioanele” sectorului de stat.
„De exemplu, primele 10 companii cu capital de stat activează preponderent în domeniul energiei și înregistrează performanțe financiare net superioare mediei companiilor private, inclusiv ca urmare a unor poziții de piață privilegiate, specifice companiilor naționale”, a scris el, potrivit opiniibnr.
Dar, Marinescu menționează că majoritatea companiilor de stat au probleme. Acestea au eficiență redusă, probleme de management și o situație financiară mai fragilă. Cheltuielile cu salariile au ajuns, în unele cazuri, la peste 50% din cifra de afaceri, ceea ce poate indica personal prea numeros.
„Față de acest grup restrâns, restul companiilor de stat se confruntă cu dificultăți financiare importante, care tind să se accentueze vizibil în perioadele de declin economic. Această categorie de companii indică probleme de gestiune, eficiență operațională și disciplină financiară. În plus, cheltuielile salariale au ajuns recent la valori de peste 50% din cifra de afaceri, ceea ce sugerează inclusiv scheme supradimensionate de personal. De altfel, deși sectorul companiilor de stat din România înregistrează, la nivel agregat, o utilizare relativ eficientă a activelor în comparație cu situația companiilor de stat din alte state europene, profitabilitatea per salariat înregistrează totuși o poziție modestă”, a adăugat el.
În acest sens, viceguvernatorul BNR atrage atenția că firmele de stat sunt, în ansamblu, mai îndatorate și mai puțin lichide decât companiile private. În ultimii 10 ani, gradul lor de îndatorare a crescut cu aproximativ 14 puncte procentuale, iar lichiditatea a coborât spre 60%. În schimb, firmele private și-au redus îndatorarea și au ajuns la o lichiditate de peste 120%. Un alt semnal de alarmă este că firmele de stat își plătesc furnizorii mult mai târziu decât media economiei, iar peste 30% din restanțele lor și aproximativ 40% din arieratele către bugetul de stat ale tuturor companiilor nefinanciare provin din sectorul de stat.
Cosmin Marinescu spune că unele dintre companiile de stat sunt strategice, de exemplu în energie sau apărare, și pot fi importante pentru economie. Mesajul este că statul ar trebui să gestioneze mai bine acest portofoliu, inclusiv prin restructurare și, în anumite cazuri, listarea la bursă.
„Radiografia companiilor de stat conturează, așadar, un sector care funcționează cu două viteze: pe de o parte, există un număr restrâns de companii performante, care merită să revendice poziții competitive în plan regional și european. Pe de altă parte, există o largă majoritate de societăți care se confruntă cu vulnerabilități financiare și structurale”, a mai subliniat Marinescu.
În schimb, legea susținută de PSD și adoptată de Parlament în mai 2026 blochează până la 31 decembrie 2027 înstrăinarea acțiunilor deținute de stat la companii și societăți naționale, bănci și alte societăți unde statul este acționar. Asta înseamnă că este blocată inclusiv listarea unor pachete de acțiuni ale companiilor de stat.
Actul normativ a fost inițiat de PSD și susținut în Parlament de AUR și SOS România.
