Trecerea la salariul minim european generează discuții aprinse. Formula de calcul este contestată de sindicate și de patronat
Au fost discuții aprinse în Parlament pe tema salariului minim. Până în noiembrie trebuie adoptată legea prin care vom trece la salariul minim european care nu va mai fi decis de politicieni așa cum se întâmplă în prezent.
Valoarea va fi stabilită în funcție de o formulă clară și nu trebuie să fie mai mică de jumătate din salariul mediu la nivel național. După această formulă, asta ar înseamna, bani în plus, la salariul minim de acum.
Conform proiectului discutat în Parlament, valoarea salariului minim ar trebui să fie între 50-52% din câștigul mediu la nivel național. Cu alte cuvinte, angajații plătiți cu salariul minim ar trebui să primească cel puțin jumătate din salariul mediu la nivel național prognozat pentru anul respectiv de Comisia de Prognoză.
De exemplu, pentru 2024 salariul mediu a fost 7.567 de lei. 50% înseamnă 3.783 de lei, peste salariul minim brut actual de 3.700 de lei. Însă prognoza a fost destul de departe de adevăr, în condițiile în care salariul mediu la nivel național în iulie a fost în realitate cu 1.000 de lei mai mare.
Sindicaliștii atrag atenția asupra problemelor pe care le are formula de calcul
Salariul mediu va fi luat în considerare doar pentru referință, dar calculul se va face în baza unei formule care va ține cont productivitate și inflație, indicatori tot prognozați.
Blocul Național Sindical a făcut un studiu care arată că pentru angajat ar fi mai convenabil să se țină cont de valorile reale din anul precedent, pentru că prognozele din ultimii ani au fost în multe cazuri departe de cele realizate.
Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS): „Pe 4 ani am ajuns la un impact negativ în ceea ce privește veniturile salariaților plătiți cu salariul minim, au pierdut peste 20.000 de lei în acest interval de timp. Valoarea salariului minim pentru 2025 ar trebui să fie 4.120”.
Pe de altă parte, reprezentanții mediului de afaceri spun că deja au suportat cu greu creșterile repetate din ultima perioadă și au propus un procent mai mic din salariul mediu, pentru a nu se ajunge la dezechilibre economice.
Adelina Dabu, purtătoare de cuvânt a Confederației Patronale Concordia: „Ne-am fi dorit ca marja de negociere să fie undeva sub 50% ... 48-50%, astfel încât în funcție de realitățile economice și ce ne spun datele din fiecare an să putem negocia împreuna cu sindicatele, dar aceasta este până la urmă decizia Parlamentului și Guvernului”.
Salariul minim din România a crescut cel mai mult, la nivel european, în ultimul an și a ajuns la 750 de euro. Totuși, este printre cele mai mici din clasament. Mai slab plătiți că românii sunt angajații din Bulgaria, Ungaria și Letonia.