Salariul mediu a crescut cu 12% între 2023 și 2024. Aproape 25% din angajații din România lucrează în Capitală și Ilfov
Câştigul salarial mediu net lunar în anul 2024 a fost 4.959 lei, în creştere cu 12,4% (+547 lei) comparativ cu anul 2023, arată Institutul Naţional de Statistică (INS).
Efectivul salariaţilor la 31 decembrie 2024 a fost 5,753 milioane persoane, mai mare cu 75.600 persoane comparativ cu sfârşitul anului precedent, notează News.ro.
„Câştigul salarial mediu brut lunar în anul 2024 a fost 8.061 lei, mai mare cu 14,5% (+1.019 lei) faţă de anul precedent. Câştigul salarial mediu net lunar a fost 4.959 lei, în creştere cu 12,4% (+547 lei) comparativ cu anul 2023”, arată datele INS.
Cele mai mari valori ale câştigurilor salariale medii nete lunare realizate în anul 2024, comparativ cu media pe economie, s-au înregistrat în următoarele activităţi economice: informaţii şi comunicaţii (+90,1%), intermedieri financiare şi asigurări (+63,6%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă administraţie şi aer condiţionat (+58%), publică (+45,2%), industria extractivă (+38,9%).
Cele mai mici valori ale câştigului salarial mediu net lunar comparativ cu valoarea medie pe economie s-au înregistrat în următoarele activităţi economice: hoteluri şi restaurante (-40,8%), alte activităţi de servicii (-34,7%), tranzacţii imobiliare (-25,4%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-21,2%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-19,9%), respectiv activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-19,3%).
Pentru anul 2024, indicele câştigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum al populaţiei) a fost 248,9% faţă de anul 1990, mai mare cu 15,1 puncte procentuale faţă de anul precedent.
Femeile au salarii mai mici decât bărbații
Femeile au câştigat în medie, în expresie brută, cu 3,6% mai puţin decât salariaţii bărbaţi, realizând un câştig salarial mediu brut lunar de 7.907 lei (faţă de 8.201 lei al salariaţilor bărbaţi). În expresie netă, salariaţii femei au câştigat cu 5,4%, respectiv cu 275 lei/lună mai puţin decât salariaţii bărbaţi (4.815 lei câştigul salarial mediu net al salariaţilor femei, faţă de 5.090 lei al salariaţilor bărbaţi).
Salariaţii bărbaţi au realizat câştiguri salariale medii nete lunare mai ridicate decât cele ale salariaţilor femei în majoritatea activităţilor economice, iar cele mai semnificative diferenţe s-au regăsit în intermedieri financiare şi asigurări (39,4%), industria prelucrătoare (21,2%), informaţii şi comunicaţii (17,2%), alte activităţi de servicii (16,2%), respectiv în comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (13,8%).
Județele cu cele mai mici salarii
În profil teritorial, pe judeţe, câştigul salarial mediu net lunar în anul 2024 s-a situat sub media pe economie în 36 judeţe. Cele mai scăzute câştiguri salariale medii nete lunare s-au înregistrat în judeţele Teleorman (3.822 lei, cu 22,9% mai puţin decât media pe economie), Vâlcea (3.881 lei, cu 21,7% mai puţin decât media pe economie), Vrancea (3.890 lei, cu 21,6% mai puţin decât media pe economie), respectiv Covasna (3.896 lei, cu 21,4% mai puţin decât media pe economie).
La polul opus, cu cele mai ridicate valori ale câştigurilor salariale medii nete lunare s-au situat Municipiul Bucureşti (6.730 lei, cu 35,7% peste media pe economie), respectiv judeţele Cluj (5.921 lei, cu 19,4% peste media pe economie), Timiş (5.508 lei, cu 11,1% peste media pe economie), Iaşi (5.098 lei, cu 2,8% peste media pe economie), Ilfov (5.060 lei, cu 2% peste media pe economie) şi Braşov (5.019 lei, cu 1,2% peste media pe economie).
Costul mediu lunar al forţei de muncă
Costul mediu lunar al forţei de muncă în anul 2024 a fost 8.439 lei/salariat, mai mult cu 14,4% comparativ cu anul precedent. Costul mediu lunar a crescut în toate activităţile economice comparativ cu anul precedent, cu excepţia industriei extractive, unde s-a înregistrat o scădere cu 4,7%.
Cele mai importante creşteri ale costului mediu lunar s-au regăsit în învăţământ) (+24,1%), construcţii (+19,2%), distribuţia gestionarea deşeurilor, apei, salubritate, activităţi de decontaminare (+16%), alte activităţi de servicii (+15,6%), respectiv în industria prelucrătoare şi hoteluri şi restaurante (+15% pentru fiecare în parte).
În vederea sprijinirii unităţilor economico-sociale au fost acordate transferuri de la bugetul statului către angajator pentru timpul nelucrat (în caz de şomaj tehnic din iniţiativa angajatorului, reducerea temporară a timpului de lucru, supravegherea copiilor în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ), respectiv pentru stimularea ocupării forţei de muncă prin (re)încadrarea în muncă a anumitor categorii de persoane (de exemplu: absolvenţi, şomeri).
Ponderea acestor transferuri în totalul cheltuielilor cu forţa de muncă (cheltuieli directe şi cheltuieli indirecte) a fost mai redusă comparativ cu cea din anul precedent, cu diferenţe moderate pe activităţi economice. Astfel, cele mai mari sume aferente transferurilor de la bugetul statului s-au regăsit în industria prelucrătoare, activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, construcţii, comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, respectiv hoteluri şi restaurante. Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai ridicat în activităţile economice de informaţii şi comunicaţii (+86,2%), intermedieri financiare şi asigurări (+67,7%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+65%), industria extractivă (+24,9%), respectiv activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+20,4%).
Cele mai relevante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activităţile economice din hoteluri şi restaurante (-41,5%), alte activităţi de servicii (-34,6%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-24,8%), tranzacţii imobiliare (-23,7%), respectiv activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-21%).
Numărul mediu al salariaţilor
În anul 2024, numărul mediu al salariaţilor a fost 5.453.200 persoane. Numărul mediu al salariaţilor a crescut pe parcursul anului 2024 cu 88.200 persoane comparativ cu anul precedent, ca urmare a extinderii activităţii anumitor unităţi economico-sociale. Numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a predominat ca şi în anii precedenţi, reprezentând 52,4% din totalul salariaţilor (respectiv 2.860.100 persoane). Comparativ cu anul anterior, numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a crescut cu 69.800 persoane.
Repartizarea salariaţilor pe sectoare economice a arătat că majoritatea s-au regăsit în sectorul terţiar (64,6%), 44,3% în servicii comerciale, iar 20,3% în servicii sociale. În sectorul secundar (industrie şi construcţii) au lucrat 33% dintre salariaţi, iar în cel primar (agricultură, silvicultură şi pescuit) doar 2,4%. Activităţile din construcţii şi industria extractivă au fost desfăşurate cu preponderenţă de salariaţii bărbaţi şi au reprezentat 86,6%, respectiv 83,8% din totalul salariaţilor acestor activităţi economice.
Principalele activităţi economice ȋn care salariaţii femei au deţinut majoritatea au fost cele de sănătate şi asistenţă socială (80,1%), învăţământ (73,1%), intermedieri financiare şi asigurări (70,4%), hoteluri şi restaurante (60,5%), administraţie publică (60,2%), respectiv activităţi de spectacole, culturale şi recreative (59,2%).
Comparativ cu anul precedent, creşteri semnificative ale numărului mediu al salariaţilor s-au înregistrat în comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (+16.500 persoane), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+13.300 persoane), sănătate şi asistenţă socială (+12.300 persoane), învăţământ (+10.800 persoane), construcţii (+8.600 persoane), hoteluri şi restaurante (+7.100 persoane), informaţii şi comunicaţii (+6.900 persoane), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+6.100 persoane), respectiv în transport şi depozitare (+5.800 persoane). La polul opus, scăderi ale numărului mediu al salariaţilor s-au observat doar în industria prelucrătoare (-7.100 persoane), administraţia publică (-1.600 persoane) şi în industria extractivă (-0,3 mii persoane).
Efectivul salariaţilor la 31 decembrie 2024
Efectivul salariaţilor la sfârşitul anului 2024 a fost 5.753.000 persoane. Comparativ cu sfârşitul anului precedent, efectivul salariaţilor a înregistrat o creştere cu 75.600 persoane, din care 68.200 persoane au fost salariaţi bărbaţi. În profil teritorial, efectivul salariaţilor a înregistrat creşteri faţă de sfârşitul anului precedent în toate regiunile de dezvoltare, iar cele mai semnificative au fost ȋn regiunile Bucureşti-Ilfov cu 26,2 mii persoane, Nord-Est cu 12.300 persoane, Sud-Muntenia cu 8.900 persoane, Sud-Vest Oltenia cu 8.700 persoane, respectiv Nord-Vest cu 8.600 persoane.
Aproape un sfert din angajații din România lucrează în Capitală și Ilfov
În regiunea Bucureşti-Ilfov s-au concentrat 22,7% din salariaţii din economie, fiind urmată de regiunile Nord-Vest (13,8%), respectiv Centru (12,6%). Regiunile de dezvoltare în care activităţile din sectorul primar (agricultură, silvicultură şi pescuit) au depăşit ponderea la nivel naţional (2,4%) au fost: Sud-Muntenia (3,8%), Sud-Est (3,6%), Sud-Vest Oltenia (3,2%), Nord-Est (3,1%), Vest (2,8%), respectiv Centru (2,5%).
Regiunile de dezvoltare ȋn care s-a concentrat o proporţie a salariaţilor din sectorul industriei şi construcţiilor mai mare decât ponderea la nivel naţional (32,7%) au fost: Centru (39,4%), SudMuntenia (37,6%), Vest (37,4%), Nord-Vest (37,2%), Sud-Vest Oltenia (35,2%), respectiv Sud-Est (32,9%). Cea mai mare pondere a salariaţilor din serviciile comerciale s-a regăsit în regiunea Bucureşti-Ilfov (62,2% faţă de 44,9% ponderea la nivel naţional), iar în sectorul serviciilor sociale cea mai mare pondere s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (26,3% faţă de 20% ponderea la nivel naţional).
La sfârşitul anului 2024 efectivul salariaţilor din societăţile cu capital privat a fost majoritar (77,1%) şi a înregistrat o creştere cu 1,8% comparativ cu anul precedent.
Distribuţia salariaţilor după forma juridică a întreprinderilor a arătat că cei angajaţi în societăţile comerciale au reprezentat 80,2% din efectivul salariaţilor la sfârşitul anului, în creştere cu 1,6% faţă de anul precedent.
