Românii plătesc mai mult decât ungurii sau cehii din cauza preţurilor calculate în euro
Case, maşini, telefoane şi abonamente - toate au preţuri în euro, în România - iar de când moneda europeană a crescut spectaculos, dăm pe aceste bunuri şi servicii din ce în ce mai mulţi bani.
Fenomenul este unul aparte, spun specialiştii, deoarece nici Polonia, Ungaria şi Bulgaria sau Cehia - ţăricare încă au moneda naţională - nu afişează preţurile în euro, ci în zloţi, forinţi, leva sau coroane ceheşti. Obişnuinţa noastră de a transforma în valută sumele mari este însă una veche, venită probabil din lipsă de încredere în propria monedă.
Întrebaţi pe stradă, oamenii nu pot preciza de cecalculează în euro. “Asta e situaţia, ne conformăm. Adică depinde cât e euro, eu plătesc cât e euro la cursul zilei."
La cursul zilei, euro este din ce în ce mai scump. În urmă cu două săptămâni a atins maximul istoric de 4,67 de lei, cu 20 de bani mai mult faţă de acum doi ani, de exemplu. Pierderea de valoare a monedei noastre înseamnă automat scumpirea tuturor bunirilor de import, dar şi a bunurilor şi serviciilor pe care le găsim în magazinele romaneşti cu preţuri în euro. Din păcate nu toate salariile romanilor au crescut iar unii dintre ei resimt tot mai puternic diferenţa de preţ.
Ciprian Dascălu, economist şef al unei bănci: "Impactul cursului de schimb în România asupra inflaţiei este foarte mare. Suntem în continuare învăţaţi să gandim în euro - are şi un efect de avuţie foarte mare. Dacă ne gândim că preţurile la toate bunurile cu o valoare ridicată sunt cotate în euro: şi ce e foarte amuzant - automobile produse în România sunt cotate în euro iar în Polonia sau Ungaria sunt cotate în monedele lor naţionale, de aceea ei au un impact al cursului în inflaţie mult mai redus şi la noi transmisia e mult mai puternică. "
Concret, o maşină produsă la noi are un preţ în zloţi în Polonia, aproape neschimbat în ultimii 2 ani. La fel şi în Ungaria, în forinţi. La noi e în euro. Faţă de 2015, când cursul era mai mic, preţul unei astfel de maşini a crescut cu 1.560 de lei, bani pe care cumpărătorul roman trebuie să îi dea în plus, faţă de polonez şi maghiar de exemplu.
Ofertele de la abonamentele pentru telefon sunt şi ele tot în euro la noi, în schimb la vecinii polonezi şi unguri, în monedele locale. Ca să nu mai vorbim despre preţurile apartamentelor. Pentru unul de 50 de mii de euro, în ultimii doi ani, românii se văd nevoiţi să dea cu 10 mii de lei în plus, doar din cauza diferenţei de curs.
Alin Iacob, preşedintele AURSF: "Evident că aceste mari companii care au cu totul alte abilităţi de a gestiona riscul valutar, preferă să transfere asupra consumatorilor, care nu au nicio posibilitate să se protejeze de acest lucru. ar fi mult mai corectă exprimarea preţurilor în moneda naţională, în lei."
De unde vine însă aceasta obişnuinţă, a preţurilor în valută?
Alin Iacob, preşedintele AURSF: "Vine poate şi dintr-o neîncredere a oamenilor în ceea ce înseamnă stabilitatea monedei locale venită din timp. Nu am avut o încredere în dolar în anii 90. După aceea, după ce euro şi-a spus cumva cuvântul şi a devenit o monedă de încredere, românul a adoptat euro."
Momentan cursul de schimb are cel mai mare impact pe scumpiri, în ultimele trei luni, dintre toate componentele analizate de economişti. În Ungaria există reguli clare că preţurile să fie doar în forinţi, stipulate în legea pentru protecţia consumatorilor. La fel în Polonia şi Cehia. La noi preţurile pot fi în orice monedă, condiţia este doar ca plată să se facă în lei la cursul zilei.
