Statul ignoră puterea financiară a românilor din diaspora. Sumele care intra în România datorită lor

×
Publicitate

Românii care lucrează în străinătate încep să trimită tot mai mulţi bani acasă. Ca dovadă, anul trecut au ajuns în ţară, datorită lor, două miliarde şi jumătate de euro.

România se află pe locul al patrulea în Uniunea Europeană la acest capitol. Specialiştii spun că cei mai mulţi bani ajung în consum şi prea puţini în investiţii. Asta pentru că cei plecaţi peste hotare sunt încurajaţi doar prin vorbe să investească.

În jur de 4-5 milioane de români sunt stabiliţi în ţările Uniunii Europene, iar mulţi dintre cei care lucrează acolo îşi susţin financiar familiile rămase aici.

În fiecare lună sau ocazional, trimit câteva zeci ori sute de euro în România. Totalul ajunge la miliarde de euro pe an, potrivit estimărilor făcute de Eurostat.

Românii care muncesc în străinătate au trimis acasă două miliarde şi jumătate de euro anul trecut. Asta îi face să fie printre fruntaşi în Uniunea Europeană. Primul loc e ocupat de portughezi, cu peste trei miliarde de euro, urmaţi de polonezi şi de britanici. Italienii vin după romani, cu puţin peste două miliarde de euro.

Dacă facem o comparaţie, vedem că românii din diaspora sunt, de fapt, mari investitori în ţara din care au plecat. Banii trimişi de ei sunt cu doar un miliard şi jumătate de euro mai puţini faţă de investiţiile făcute de străini în 2016. Dar puterea financiară a diasporei pare să fie ignorată, spun specialiştii.

Elena Antoneac, specialist resurse umane: „Din 2000 şi până în 2016, au susţinut economia românească extrem de puternic. Sunt nişte investitori fără niciun beneficiu în România.”

Ei sunt descurajaţi să investească de un stat sufocat de birocraţie. Chiar şi achiziţia unei case prin credit este o misiune grea.

Dragoș Nichifor, consultant financiar: „Aceasta sumă se îndreaptă destul de mult către consumul familiilor rămase aici, în ţară, iar cei cu surplus şi reuşesc să pună deoparte. Cumpăra sau construiesc locuinţe. Băncile au luat decizia de a scoate din veniturile eligibile aceste salarii din străinătate, le-au privit ca fiind riscante.''

Andreea Gheorghe, specialist fiscal: „Își construiesc case, îşi cumpără electrocasnice, însă nu investesc în sensul de a-şi deschide o afacere, să investească efectiv în România. Aar fi bine că romanii să fie încurajaţi să investească. Acordarea de facilităţi fiscale, scutirea de la impozitul pentru locuinţa pe care o construiesc, în caz că e sediul unei firme.''

Faţă de 2015, românii au trimis, anul trecut, cu 400 de milioane de euro în plus. Chiar şi aşa, sumele sunt de peste două ori mai mici faţă de cele de acum 10 ani, înainte să înceapă criză. Explicaţia, spun specialiştii, este că tocmai ţările în care avem comunităţi precum Spania şi Italia, au fost cele mai lovite.

Articol recomandat de sport.ro
Istvan Kovacs, făcut praf după ultimul meci din Champions League! Ce ar fi spus arbitrul român
Istvan Kovacs, făcut praf după ultimul meci din Champions League! Ce ar fi spus arbitrul român
Citește și...
Euro creşte spre 4,64 lei, în contrast cu tendinţa regională

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat joi un curs de referinţă de 4,6387 lei/euro, în creştere cu 0,17% faţă de nivelul atins miercuri, în contrast cu tendinţa regională.

Indicele Robor la 3 luni a crescut până la nivelul de 2,09%, cel mai mare din octombrie 2014

Indicele Robor la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut joi până la nivelul de 2,09%, cel mai mare din octombrie 2014 până în prezent, potrivit datelor publicate joi de Banca Naţională a României.

România va avea cel mai mare derapaj economic din Europa, în 2018

România va avea cel mai mare derapaj din Europa, în 2018. O spune șeful Consiliului Fiscal, care citează prognoza Comisiei Europene.

Recomandări
Legea integrității a fost votată cu amendamentul Fritz. Senatorii au adoptat proiectul de care depind 770 de milioane de euro

Senatorii au adoptat prin vot Legea ANI, cunoscută și drept ”Legea integrității”, care este jalon în PNRR și de care depind aproximativ 770 de milioane de euro pentru România, termenul fiind 31 august. Senatul este cameră decizională.

Noi modificări la legea salarizării. Ce s-a schimbat în ultima variantă - surse

Noua variantă a proiectului legii salarizării bugetarilor aduce mai multe modificări față de forma anterioară, în special în ceea ce privește modul de calcul și control al sporurilor și finanțarea creșterilor salariale din sănătate.

Vești bune. Debitul Dunării este în creștere la intrarea în țară. Ce se întâmplă la Cernavodă

În timp ce România se confruntă cu o secetă prelungită care a afectat grav culturile agricole și rezervele de apă, iar centrala de la Cernavodă a fost oprită, Dunărea dă semne de revenire.