România, un punct mic pe harta datoriilor publice. SUA și China au jumătate din povara globală de 111 trilioane de dolari

oameni pe strada, gara de nord
Shutterstock

România, un punct mic pe harta unei datorii publice globale uriașe. Datoriiile guvernelor din lumea întreagă a ajuns la 111 triliarde de dolari, în creștere față de anul trecut.

Datoria guvernamentală a României e doar un punct în tabloul datoriilor publice globale care, în 2025, a ajuns la un nivel record: 111 trilioane de dolari, cu 8,3 trilioane mai mult față de anul precedent. Deși economia mondială a depășit vârful din perioada pandemiei, presiunile bugetare nu au dispărut, iar împrumuturile statelor continuă să crească într-un ritm îngrijorător, arată Visual Capitalist.

România reprezintă 0,2% din datoria globală, cu o datorie guvernamentală estimată la 258,6 miliarde de dolari în 2025. Raportat la economie, povara este semnificativă: datoria publică brută atinge 61,2% din PIB, un nivel aflat peste pragurile de prudență bugetară asumate față de Uniunea Europeană.

Pe lângă estimările făcute de experții din afara țării, situația este confirmată și de autoriățile de la București. În iulie, ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a afirmat că datoria publică a României este prognozată să ajungă la sfârşitul acestui an la 60% din PIB şi a adăugat că aceasta a crescut cu 20% în ultimii cinci ani.

Alexandru Nazare explică faptul că datoria publică a României a crescut de la 570 de miliarde la peste 1.100 de miliarde. El a precizat că României i-au fost cerute permanent măsuri corective, având în vedere situaţia economică, dar că nu a răspuns nici la solicitarea din ianuarie de a prezenta un raport cu respectivele măsuri până în aprilie, şi nu a răspuns nici după aprilie de ce nu a fost prezentat raportul.

Citește și
oameni pe strada
Guvernul continuă să se împrumute de la bănci pentru a „rostogoli” datoria publică. Cea mai recentă sumă atrasă

„Datoria publică a crescut, e prognozată să ajungă la sfârşitul acestui an la 60%, a crescut enorm în ultimii cinci ani cu aproape 20%, de la 570 de miliarde de peste 1100 de miliarde, ceea ce, bineînţeles, ne pune într-o altă zonă de risc faţă de ce riscuri aveam de gestionat acum cinci ani sau acum 15 ani”, a explicat Alexandru Nazare.

SUA și China dețin peste jumătate din datoria lumii

La nivel mondial, dinamica este și mai spectaculoasă. În 2025, SUA și China controlează împreună 51,8% din întreaga datorie guvernamentală globală, configurând un peisaj dominat de două superputeri economice care absorb volume uriașe de capital pentru a-și susține politicile interne.

Statele Unite rămân cel mai mare datornic al lumii, cu o datorie ce depășește 38 de trilioane de dolari, echivalentul a 125% din PIB. Povara este dublată de un fenomen îngrijorător: plățile nete de dobândă aproape s-au triplat în ultimii cinci ani, iar estimările arată că se vor dubla din nou până în 2035, ajungând la 1,8 trilioane de dolari anual – un nivel care riscă să înghită o parte semnificativă din bugetul federal.

China, cu o datorie de 18,7 trilioane de dolari, continuă să accelereze împrumuturile, în special din cauza stimulentelor guvernamentale și a veniturilor slabe generate de un sector imobiliar aflat în recesiune. Doar în 2025, datoria chineză a crescut cu aproape 2,2 trilioane de dolari.

Pe poziția a treia se află Japonia, unde datoria publică a ajuns la 9,8 trilioane de dolari, adică 230% din PIB. Cu toate acestea, noul premier Sanae Takaichi propune încă 92,2 miliarde de dolari în stimulente, într-o încercare de a relansa o economie marcată de stagnare cronică.

Topul este completat de Marea Britanie și Franța, fiecare cu datorii de aproximativ patru trilioane de dolari. În Franța, presiunea asupra finanțelor publice alimentează tensiuni politice severe: în doar doi ani, țara a schimbat cinci prim-miniștri, pe fondul disputelor legate de tăierile bugetare.

Articol recomandat de sport.ro
Scandalos! Încă două țări „interzise” de Donald Trump la Campionatul Mondial din 2026
Scandalos! Încă două țări „interzise” de Donald Trump la Campionatul Mondial din 2026
Citește și...
România se împrumută tot mai mult: datoria publică trece pragul de 1.040 miliarde lei
România se împrumută tot mai mult: datoria publică trece pragul de 1.040 miliarde lei

Datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) a urcat, în iunie 2025, până la 1.040,62 miliarde lei, de la 1,034,71 miliarde de lei, în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor (MF).

Guvernul continuă să se împrumute de la bănci pentru a „rostogoli” datoria publică. Cea mai recentă sumă atrasă
Guvernul continuă să se împrumute de la bănci pentru a „rostogoli” datoria publică. Cea mai recentă sumă atrasă

Guvernul a împrumutat 860 de milioane de lei de la bănci în doar două zile. Banii au fost obținuți prin emiterea de obligațiuni benchmark emise pe 79 de luni și care au o dobândă de 7,31% pe an.

Datoria publică a României, creștere constantă în ultimii 5 ani. Nazare: Nu am fost niciodată într-o situație atât de gravă
Datoria publică a României, creștere constantă în ultimii 5 ani. Nazare: Nu am fost niciodată într-o situație atât de gravă

Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a afirmat că datoria publică a României este prognozată să ajungă la sfârşitul acestui an la 60% din PIB şi a adăugat că aceasta a crescut cu 20% în ultimii cinci ani.

Recomandări
Ședință extraordinară de Guvern. Ilie Bolojan vrea ordonanță de urgență pentru majorarea taxelor de la 1 ianuarie 2026
Ședință extraordinară de Guvern. Ilie Bolojan vrea ordonanță de urgență pentru majorarea taxelor de la 1 ianuarie 2026

Guvernul se întrunește astăzi, de la ora 14.00, într-o ședință extraordinară, care va avea loc în format hibrid, pentru a adopta o ordonanță de urgență (OUG), care vizează majorarea taxelor pentru case, apartamente și mașini de la 1 ianuarie 2026.  

Ce urmează pentru Europa de Est. Scenariul de care se tem istoricii: “Nu mai aveți timp să construiți democrații adevărate
Ce urmează pentru Europa de Est. Scenariul de care se tem istoricii: “Nu mai aveți timp să construiți democrații adevărate"

Țările din Europa de Est, printre care și România riscă să "nu mai aibă timp" să construiască democrații cu adevărat consolidate, în contextul internațional actual, "care provoacă foarte mari neliniști".

Mesajul CNSAS la 36 de ani de la Revoluție: Conspirațiile și mistificările încearcă să ascundă crimele regimului comunist
Mesajul CNSAS la 36 de ani de la Revoluție: Conspirațiile și mistificările încearcă să ascundă crimele regimului comunist

Consiliul Naționaal pentru Studierea Arhivelor Securității atrage atenția că la 36 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, memoria publică a Revoluției este supusă constant unor tentative de rescriere și reinterpretare.