Eurostat: România rămâne ţara cu cel mai mare procent de proprietari de locuinţe din UE
Trăim într-o țară săracă, unde economie este nesigură, iar casele și terenurile sunt investiții certe. Acesta ar fi profilul economic al României, în care 96% dintre oameni au locuințe proprietate personală.
Este un procent care ne plasează pe un loc fruntaș, în condițiile în care doar jumătate dintre europenii din estul continentului își dau banii pe case.
Anca Nicoleta Tilinica a dat 100.000 de euro pe un aparament de 75 de mp în apropierea orașului Cluj-Napoca. L-a cumparat pentru a-și crește copiii, după ce o vreme a locuit cu părinții, apoi a stat cu chirie.
Anca Nicoleta Tilinca: „Fiind copiii un pic mai mici, au mai scris pe pereți, e nasol că tot timpul - nu-i voie, nu-i voie, e nasol. Când ești la casa ta, poți să îți amenajezi, să îl personalizezi. Am și prieteni care au trecut de la chirie și s-au mutat într-un apartament în rate și toți mi-au spus că rata e mai mică decât chiria”.
Potrivit datelor Eurostat, în 2020, 96% dintre români aveau casele pe numele lor, iar tendința este în creștere. Procentul ne face țara cu cei mai mulți proprietari din toată Europa. În Germania, Austria sau Danemarca, de exemplu, sunt mai mulți chiriași.
O explicație ar fi că la noi nivelul ratelor este mai mic decât cel al chiriilor.
Dragoș Costache: „Conversie dintre chirie și rată este similiară, uneori rata fiind chiar mai mică de aceea au preferat să își facă rate decât să dea chirie”.
Iar economiști spun că românii sunt mai dispuși să se împrumute și pentru că, spre desosebire de țările din vest, la noi nu este pusă la punct industria care să îi ajute pe oameni să se mute, să își care mobila, să își schimbe contractele la utilități sau să își facă reparațiile din locuințe.
Dragoș Cabat, economist: „Mă aștept ca pe măsură ce se dezvoltă complexuri rezidențiale noi să nu mai fie vândute toate spațiile și o parte să fie închiriate de fonduri care să se ocupe în mod profesional cu închirierea acestora”.
În România, este adânc înrădăcinată credința că proprietatea este sfântă, spun sociologii.
Andrei Țăranu, profesor de sociologie: „Dacă ar exista un tip de investiții în bursă care să fie sigure, în titluri de stat, poate ar exista și alt tip de economie. Sunt foarte puțini cetățeni care dețin astfel de investiții și sunt din domeniul bursier. Nu e nepărat din cauza sărăciei, ci a neîncrederii”.
Și tot sociologii spun că acestă mentalitate se regăsește și la tinerii care muncesc în străinătate și care își învestesc banii în țară, tot in case sau în terenuri.
Ce arată datele Eurostat la nivelul UE
În timp ce la nivelul Uniunii Europene, 69,7% din locuitori deţineau în 2020 locuinţa în care trăiau, în scădere uşoară faţă de 69,8% în 2019, în România tendinţa este inversă, procentul celor care trăiesc în locuinţa proprietate personală crescând de la 95,8% până la 96,1%.
Alte state cu un grad ridicat de proprietate a locuinţei sunt Slovacia (92%), Ungaria şi Croaţia (ambele cu 91%).
Eurostat subliniază că, în majoritatea statelor, cu excepţia Germaniei, procentul celor care deţin locuinţa în care trăiesc este mai mare decât cel al chiriaşilor. În Germania, jumătate (50,4%) din locuitori sunt proprietarii locuinţelor în care trăiesc în timp ce cealaltă jumătate (49,6%) trăiesc într-o locuinţă închiriată. Datele arată însă că în cazul Germaniei procentul proprietarilor scade de la un an la altul, de la 51,1% în 2019 până la 50,4% în 2020, în timp ce procentul chiriaşilor creşte, de la 48,9% până la 49,6%.
Alte state unde procentul proprietarilor de locuinţe este redus sunt Austria (55%) şi Danemarca (59%).
Datele Eurostat mai arată că, la nivelul UE, 53% din populaţie trăieşte într-o casă şi 46% într-un apartament, în timp ce restul de 1% trăieşte în alt tip de spaţiu precum casă pe râuri, rulote, etc. Irlanda cu 92% este ţara cu cel mai mare procent de locuitori care trăiesc într-o casă, la polul opus fiind Spania unde 66% din locuitori trăiesc în apartament.
În România, 65,9% din locuitori trăiesc la casă şi 34,1% trăiesc în apartament. Însă România este pe ultimul loc în UE când vine vorba de mărimea locuinţei, măsurată după numărul mediu de camere per persoană. În timp ce în UE media este de 1,6 camere pentru o persoană, în România este 1,1 camere pentru o persoană. Cel mai bine la acest capitol stau Malta cu 2,3 camere pentru o persoană, urmată de Belgia şi Irlanda, ambele cu 2,1 camere pentru o persoană.
De asemenea, când vine vorba de calitatea locuirii, care poate fi măsurată în mai multe feluri inclusiv prin procentul populaţiei care trăieşte într-o locuinţă aglomerată, România este ţara cu cea mai ridicată rată de aglomerare (45,1%), în timp ce la nivelul UE mai puţin 18% din populaţie trăia în 2020 într-o locuinţă aglomerată, în scădere faţă de 19,1% în 2010.
