Ratingul „BBB-” este ultima treaptă din categoria „investment grade”. Practic, România este percepută ca un debitor care își plătește datoriile, dar cu marjă de siguranță tot mai redusă. Orice deteriorare a finanțelor publice sau a contextului economic poate împinge țara în categoria „junk”, unde costurile de finanțare cresc abrupt.
Pentru economie, acest calificativ se traduce direct în:
- dobânzi mai ridicate la care statul se împrumută;
- credite mai scumpe pentru companii;
- presiune suplimentară asupra populației, prin costuri mai mari la împrumuturi.
Cu alte cuvinte, ratingul nu este doar un indicator tehnic, ci un barometru al încrederii investitorilor în economia românească.
România, la un pas de „junk”
S&P Global Ratings a confirmat ratingurile României la 'BBB minus/A-3', perspectiva asociată fiind una 'negativă'.Potrivit agenției de evaluare, în pofida diminuării ritmului de creștere a economiei și a efectelor războiului din Orientul Mijlociu asupra prețului combustibililor, coaliția guvernamentală de la București va face progrese în direcția implementării măsurilor fiscale planificate pentru a aduce deficitul bugetar general la 5,5% din PIB în 2027, comparativ cu 9,4% din PIB în 2024.
„Deși partidele care alcătuiesc coaliția de guvernare nu sunt de acord cu privire la unele măsuri specifice, cele mai dure măsuri fiscale, inclusiv creșterea taxei pe valoarea adăugată (TVA) și înghețarea pensiilor și a salariilor din sectorul public, sunt deja în vigoare... Acum, preconizăm că economia României se va confrunta cu aproape o stagnare în 2026, deoarece consolidarea fiscală, erodarea salariilor reale și creșterea prețurilor la energie pun presiune asupra consumului privat”, se arată în comunicatul S&P.
Analiștii S&P se așteaptă ca economia românească să înregistreze o creștere de doar 0,25% în acest an, din cauza reportării negative din 2025, a unui impuls fiscal puternic negativ din consolidarea bugetară, a consumului privat redus, alături de creșterea prețurilor petrolului și a materiilor prime legate de instabilitatea geopolitică. „Prognozăm că, în perioada 2027-2029, creșterea va reveni la 2,5%, condiționată de investiții susținute în infrastructură, o orientare fiscală mai puțin restrictivă, redresarea consumului, îmbunătățirea cererii externe și utilizarea eficientă și la timp a fondurilor Next Generation EU”, precizează analiștii.
De asemenea, S&P se așteaptă ca deficitul guvernamental al României să se reducă până la 6,5% din PIB în 2026 și 5,5% din PIB în 2027, comparativ cu un deficit de 7,7% din PIB în 2025. În opinia analiștilor agenției de evaluare, bugetul României pe 2026 este un angajament pentru o consolidare fiscală continuă prin controlul cheltuielilor, îmbunătățiri administrative și înghețarea salariilor și pensiilor.
„Cu toate acestea, persistă riscuri politice și de punere în aplicare, provenite din potențialele provocări juridice la adresa adoptării bugetului și vulnerabilități persistente legate de eficiența colectării impozitelor și de dependența de reforme administrative de succes. În plus, în urma șocurilor prețurilor la energie, guvernul a implementat unele măsuri de sprijin pentru sectoarele transporturilor și agriculturii”, avertizează analiștii S&P.
„Perspectiva negativă reflectă opinia noastră că, în ciuda eforturilor, riscurile de implementare legate de consolidarea finanțelor publice ale României vor rămâne ridicate în următorii ani. Perspectiva negativă reflectă, de asemenea, vulnerabilitatea României la riscurile externe tot mai mari de pe piețele energetice globale, deoarece poziția fiscală și balanța de plăți sub presiune lasă un spațiu de manevră redus pentru a absorbi șocurile externe prelungite”, subliniază analiștii agenției de evaluare.
