România ar putea primi bani de la UE pentru a transforma vinul în gel dezinfectant

×
Publicitate

Vinul românesc rămas nevândut ar putea fi transformat în gel dezinfectant, cu bani europeni.

Este o măsură care se ia doar în situaţii de urgenţă, cum este aceasta. Vinul devine alcool tehnic, care poate fi folosit numai pentru produse medicale sau de dezinfectare. Această măsură ar trebui să golească butoaiele încă pline cu vin, din cramele sărăcite de criza sanitară. Din păcate, producătorii spun că acest program de ajutorare va fi greu de aplicat în România.

Fără evenimente, cu restaurante, baruri şi hoteluri închise, industria vinului se lupta să supravieţuiască. Estimările arată că, anual, în HORECA, se vând vinuri în valoare totală de 75 milioane euro. În 2020, vânzările s-au prăbuşit cu 80 la sută. În aceste condiţii, spaţiile de depozitare din crame sunt pline iar momentul culesului viilor se apropie. Aproape toţii producătorii de vin au în acest moment probleme de stocare.

În aceste condiţii, Uniunea Europeană a decis să acorde sprijin financiar pentru transformarea vinului în alcool tehnic de cel puţin 92 de grade. Va putea fi folosit doar în industria farmaceutică sau pentru dezinfectanţi.

Dumitru Varga: "Marile cantităţi de vin care nu s-au vândut din cauza acestei pandemii să fie distilate, acestea să fie folosite doar ca alcool tehnic nicidecum că băuturi gen brandy sau alte băuturi spirtoase, ele trebuie să se ducă să obţinem aceste produse pentru dezinfectare."

Citește și
Italia, cea de a treia economie a zonei euro, a ajuns la o datorie publică de peste 3.000 de miliarde de euro în 2025
Italia, cea de a treia economie a zonei euro, a ajuns la o datorie publică de peste 3.000 de miliarde de euro în 2025

Vinul este vândut fabricilor de alcool, care îşi recuperează banii din fonduri europene. E vorba de o măsură de urgenţă, care în Franţa sau Italia, de exemplu, tari cu tradiţie în viticultura, s-a aplicat cu succes. Pentru România, însă, reprezintă o noutate, lansată chiar în momentul culesului viilor. Iar termenul de implementare este foarte scurt: 15 octombrie.

Dumitru Varga: "Nu este o măsură care va fi accesată în acest an, este emisă foarte târziu. Nu mai spun de acea legătură între beneficiari care sunt producătorii şi organul care trebuie să implementeze respective agenţia de plăţi si interventii în agricultură care este la fel de nepregătită cum suntem noi, producătorii."

În perioada 2019 – 2023, sectorul vitivinicol din România are alocate anual fonduri 48 de milioane de euro, din care, în 2020, nu a absorbit nici jumătate. Banii nefolosiţi ar putea merge pentru a transforma vinul în gel dezinfectat. Viticultorii au nevoie însă şi de alte măsuri pentru a supravieţui. IMM Invest ar putea fi o soluţie, dar activitatea de fabricare a vinului nu este eligibilă. Şi nu este singura problemă.

Dan Burlacu: "Exista o ordonanţă 132/2020 însă avem nevoie acolo de norme de aplicare. Acolo, sprijinul ar fi consistent important pentru industria vinului pentru că am avea şansa de a recupera 35 la sută din cheltuielile pe care le vom avea cu zilierii, în campanie, însă deocamdată nu sunt publicate normele de aplicare."

România ocupa locul 6 în Uniunea Europeană la producţia de vin. Doar în acest sector lucrează 300.000 de oameni. Încă o 100.000 se ocupa de vânzări şi distribuţie.

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO Federica Brignone, aur la slalom uriaș și o situație RARISIMĂ pe podium! Italianca, impecabilă după accidentarea gravă de anul trecut
GALERIE FOTO Federica Brignone, aur la slalom uriaș și o situație RARISIMĂ pe podium! Italianca, impecabilă după accidentarea gravă de anul trecut
Citește și...
Italia, cea de a treia economie a zonei euro, a ajuns la o datorie publică de peste 3.000 de miliarde de euro în 2025
Italia, cea de a treia economie a zonei euro, a ajuns la o datorie publică de peste 3.000 de miliarde de euro în 2025

Datoria publică a Italiei a ajuns la 3.095 miliarde de euro la finalul lui 2025, în creştere de la 2.967 miliarde de euro la finalul lui 2024, a anunţat Banca Centrală din cea de a treia economie a zonei euro.

Reacția șefului INS  după ce Marcel Ciolacu a acuzat o „grosolană manipulare” a situației economice
Reacția șefului INS după ce Marcel Ciolacu a acuzat o „grosolană manipulare” a situației economice

Tudorel Andrei, președintele INS, a reacționat la critici privind statistica oficială, explicând într-o opinie pentru HotNews.ro că revizuirile României sunt medii comparativ cu alte țări din UE, unde datele sunt ajustate pe baza agregării statistice.

CNN: Cumpărând petrol din Rusia, Ungaria alimentează mașina de război a lui Vladimir Putin
CNN: Cumpărând petrol din Rusia, Ungaria alimentează mașina de război a lui Vladimir Putin

Ungaria cumpără petrol rusesc deși ar putea apela la alte variante, se arată într-un raport care acuză Budapesta că nu transferă consumatorilor economiile realizate prin achiziționarea de combustibili ruși ieftini.

Recomandări
Cine scapă de tăieri. Guvernul a stabilit reducerile de 10% din cheltuielile cu personalul
Cine scapă de tăieri. Guvernul a stabilit reducerile de 10% din cheltuielile cu personalul

La mai bine de șase luni de când au început negocierile pentru reforma administrației, coaliția de guvernare a ajuns la un acord privind tăierile cu 10% din cheltuielile cu personalul.

Moment rar în politica românească. Puterea și opoziția susțin prezența lui Nicușor Dan la reuniunea Consiliului lui Trump
Moment rar în politica românească. Puterea și opoziția susțin prezența lui Nicușor Dan la reuniunea Consiliului lui Trump

Decizia de participare a țării noastre la reuniunea inaugurală a Consiliului de Pace creat de președintele Donald Trump, a fost bine primită atât de coaliția de guvernare, cât și de opoziție.

De ce sunt românii atât de atrași de jocurile de noroc. INS le-a inclus în calculul infțaiei. „Riscă bani absolut necesari”
De ce sunt românii atât de atrași de jocurile de noroc. INS le-a inclus în calculul infțaiei. „Riscă bani absolut necesari”

Pentru prima dată în România, jocurile de noroc au fost incluse în calculul ratei inflației. Aceste cheltuieli au devenit suficient de frecvente în bugetul populației, încât să fie urmărite statistic și incluse în coșul de consum.