România a primit zeci de miliarde de euro gratuit. Câți bani ne-a dat UE de la aderare

Fonduri UE
Getty

România a primit, de la aderarea la Uniunea Europeană şi până în prezent, peste 95 miliarde de euro şi a contribuit cu 30 miliarde de euro la bugetul blocului european.

Balanţa financiară netă ne arată un plus de 65 miliarde euro, a scris joi, ministrul Finanţelor, pe pagina sa de Facebook.

"România este un capitol important în povestea Uniunii Europene. Vorbim de o şansă acordată odată cu banii veniţi de la Bruxelles pentru infrastructură modernizată şi oportunităţi pentru toţi românii. Faptul că am fost aproape de acest domeniu încă de la momentul aderării m-a făcut să fiu un promotor convins al faptului că banii europeni schimbă cu adevărat vieţi. Datele arată aşa: la fiecare 1 euro cu care am contribuit am primit 3 euro înapoi. Concret, de la aderare şi până în prezent, România a primit peste 95 miliarde de euro şi a contribuit cu 30 miliarde de euro la bugetul blocului european. Astfel, balanţa financiară netă ne arată un plus de 65 miliarde euro", a transmis Marcel Boloș.

Potrivit sursei citate, datorită acestor fonduri, în 2020 ţara a reuşit să treacă pragul de 30 miliarde lei investiţi din bani europeni într-un singur an, iar anul trecut a fost atins nivelul record de 80 miliarde lei.

Pe de altă parte, intrarea României în UE a însemnat şi integrarea în piaţa unică, libertatea de circulaţie a mărfurilor, persoanelor, serviciilor şi capitalului.

Citește și
Cum a așteptat Ucraina asaltul rușilor în Harkov. Dezvăluirile unor soldați ucraineni despre scenele haotice de pe front

În context, şeful de la Finanţe a subliniat că investiţiile străine s-au dublat de la aderarea la UE, de la 42 de miliarde de lei în 2007, la aproximativ 108 miliarde de euro în 2022.

"Faptul că România a devenit atractivă pentru companiile europene nu a însemnat doar investiţii, ci şi dezvoltarea unor domenii care erau neglijate în trecut. Pentru români s-a tradus şi în salarii mai mari. În ultimii 17 ani, salariul minim a fost majorat de 20 de ori. Atunci, în 2007, salariul minim pe economie a crescut de 390 de lei brut, la 3.300 lei brut", a precizat acesta, pe reţeaua de socializare.

Marcel Boloş a amintit şi despre zeci de şcoli şi grădiniţe construite de la zero sau modernizate cu fonduri europene, inclusiv în comune şi oraşe mici şi peste 1.300 km de drumuri construite sau modernizate.

De asemenea, prin fondurile europene aferente perioadei 2014 - 2020, peste 95.000 de companii din România au fost sprijinite să devină mai productive prin investiţii în retehnologizare, automatizare, creşterea eficienţei energetice, formarea angajaţilor, a mai scris ministrul Finanţelor.

Alte proiecte realizate cu fonduri europene sunt aeroporturi regionale modernizate sau în curs de modernizare şi extindere, în judeţele Iaşi, Cluj, Suceava, Sibiu, Bihor, Maramureş, noul pod peste Tisa, către Ucraina, cel mai mare şantier deschis în Maramureş după 1990, cu o finanţare de 30 milioane euro prin Programul Operaţional Infrastructură Mare şi dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată - mii de kilometri de reţea, care, potrivit ministrului citat, au adus normalitatea în milioane de case.

În fiecare an, pe 9 mai, este sărbătorit momentul istoric al "Declaraţiei Schuman", un moment de răscruce care a constituit începutul integrării şi cooperării europene pentru pace şi unitate.

La 9 mai 1950, ministrul francez al Afacerilor Externe, Robert Schuman, propunea plasarea producţiei de cărbune şi oţel sub controlul unei autorităţi comune, evitând astfel izbucnirea unui nou conflict militar între naţiunile Europei. Propunerea, cunoscută sub numele "Declaraţia Schuman", este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene, conform Agerpres.

Pe 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Ţările de Jos.

Ideea privind marcarea Zilei Europei a fost introdusă de Consiliul Europei în 1964. Comunităţile europene au luat decizia, în 1985, de a institui această zi la data de 9 mai.

Acestui amplu proiect i s-au alăturat, de-a lungul timpului, încă 22 de state europene: Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986), Suedia, Austria şi Finlanda (1995), Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria (2004), Bulgaria şi România (2007) şi Croaţia (2013), ceea ce a dus la crearea unei imense pieţe unice. La 31 ianuarie 2020, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord a părăsit Uniunea Europeană.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO ȘI VIDEO Reacția presei maghiare după ce steagul Ținutului Secuiesc a fost interzis pe Arena Națională. Suporter: "E doar un steag! Pentru ce?"
FOTO ȘI VIDEO Reacția presei maghiare după ce steagul Ținutului Secuiesc a fost interzis pe Arena Națională. Suporter: "E doar un steag! Pentru ce?"
Citește și...
Precizări despre noul salariu minim și scăderea salariilor din România. Anunț de la Ministerul Muncii
Precizări despre noul salariu minim și scăderea salariilor din România. Anunț de la Ministerul Muncii

Modul de stabilire a noului salariu minim din România nu va permite diminuări salariale, a declarat luni secretarul de stat din Ministerul Muncii, Cristian Vasilcoiu.

Cel mai cunoscut lanț românesc de simigerii se extinde în Europa. Capitala unde va deschide o primă covrigărie
Cel mai cunoscut lanț românesc de simigerii se extinde în Europa. Capitala unde va deschide o primă covrigărie

Lanțul românesc de simigerii Luca își extinde operațiunile în premieră și în afara țării și deschide prima sa covrigărie din străinătate în Varșovia, la o gură de metrou.

 

Produsele chimice au ținut sus inflația. Legătura nebănuită cu alimentele și care e soluția
Produsele chimice au ținut sus inflația. Legătura nebănuită cu alimentele și care e soluția

Produsele chimice pe care le folosim în agricultură și în locuințe au ținut inflația sus, în ultimul an, potrivit Institutului Național de Statistică.

Recomandări
Prima reacție a premierului Benjamin Netanyahu după ce CPI a cerut mandat de arestare pe numele lui, pentru crime de război
Prima reacție a premierului Benjamin Netanyahu după ce CPI a cerut mandat de arestare pe numele lui, pentru crime de război

Premierul israelian Benjamin Netanyahu anunţă luni că ”respinge cu dezgust” mandate de arestare cerute de către procurorul-şef Curţii Penale Internaţionale (CPI) Karim Khan, atât pe numele său, cât şi pe numele unor lideri Hamas.

500.000 de euro fonduri europene la o școală din Călărași. Profesorii vor să-i ajute pe copii să-și termine studiile
500.000 de euro fonduri europene la o școală din Călărași. Profesorii vor să-i ajute pe copii să-și termine studiile

Jumătate de milion de euro fonduri europene au ajuns la școala cu risc de abandon din Curcani, județul Călărași. Proiectele au fost scrise de profesori care vor să-i ajute pe copii să-și termine studiile și să aibă un viitor.

Ce se va întâmpla în Iran, după moartea președintelui. „Liderul suprem nu mai deține puterea absolută”
Ce se va întâmpla în Iran, după moartea președintelui. „Liderul suprem nu mai deține puterea absolută”

Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, “nu mai deține puterea absolută în țară”, iar dacă poporul va vota pentru un președinte mai moderat, acesta va fi obligat să accepte rezultatul votului.