Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind execuția bugetară aferentă primului trimestru al anului 2026, document care evidențiază o traiectorie solidă de consolidare fiscală.
În primele trei luni ale anului, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 21,09 miliarde lei, echivalentul a 1,03% din PIB, situându-se cu 6,27 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru această perioadă. Comparativ cu intervalul similar al anului trecut, deficitul s-a redus cu 22,56 miliarde lei, marcând o scădere de 1,25 puncte procentuale în PIB față de nivelul de 2,28% înregistrat în primul trimestru din 2025.
„Am prioritizat susținerea mediului de afaceri prin injectarea a peste 3,6 miliarde de lei lunar sub formă de restituiri de TVA, oferind firmelor capitalul de lucru necesar într-o perioadă de recalibrare economică. Deși am depășit țintele de colectare internă și am accelerat absorbția fondurilor europene, rămânem extrem de prudenți: cer ordonatorilor de credite rigoare maximă în gestionarea banului public și o mobilizare totală pentru implementarea proiectelor din PNRR, astfel încât să menținem acest echilibru bugetar pe tot parcursul anului 2026”, menționează Alexandru Nazare, ministrul finanțelor.
Veniturile bugetare au crescut în T1 2026, susținute de TVA (+17,7%), impozitul pe venit (+19%), precum și de majorarea impozitelor pe profit (+21,8%), proprietate (+29,7%) și accize (+10,95 miliarde lei), în timp ce fondurile UE și PNRR au urcat puternic la 13,2 miliarde lei (+43,4%).
Cheltuielile au scăzut ușor la 179,85 miliarde lei (-2,8%), în principal prin reducerea cheltuielilor de personal și subvenții, în timp ce investițiile au ajuns la 21,67 miliarde lei, majoritar din fonduri externe.
Cheltuielile sociale au fost de 63,54 miliarde lei, ușor în scădere, iar în ansamblu raportul arată că deficitul rămâne sub control, dar este necesară disciplină bugetară și o mai bună colectare a veniturilor.
Ce s-a întâmplat cu finanțele statului în cele trei luni fără buget
Datele prezentat de Ministerul Finanțelor arată că în cele aproape trei luni fără buget de stat, execuția s-a încheiat cu un deficit de 21,09 miliarde de lei, echivalentul a 1,03% din PIB, sub nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut.
Bugetul a fost promulgat pe 20 martie, la 79 de zile de la începutul anului. Următoarele cele mai mari întârzieri au fost înregistrate în 2021 (+52 de zile) și în 2009 (+51 de zile).
Comparația cu 2009 este relevantă în contextul întârzierilor legate de adoptarea bugetului din acest an. Atunci, România adopta bugetul în plină criză financiară globală, declanșată după prăbușirea Lehman Brothers în septembrie 2008. Recesiunea severă care a urmat a afectat economiile din întreaga lume, inclusiv România, și a generat instabilitate politică majoră în Europa. Chiar și în acel context excepțional, bugetul României a fost adoptat mai devreme decât în 2026, diferența ajungând la aproape o lună.
Deficitul bugetar, în scădere față de 2025
În primul trimestru din 2025, deficitul bugetar fusese de 43,66 miliarde de lei, respectiv 2,28% din PIB. Astfel, soldul negativ al bugetului s-a redus cu 1,25 puncte procentuale ca pondere în economie.
Potrivit Ministerului Finanțelor, evoluția a fost susținută de creșterea veniturilor la buget și de controlul cheltuielilor publice, în paralel cu menținerea investițiilor la un nivel ridicat, finanțate în principal din fonduri europene.
Veniturile totale ale bugetului general consolidat au ajuns la 158,76 miliarde de lei în primul trimestru, în creștere cu 12,3% față de perioada similară din 2025. Printre principalele surse suplimentare de bani la buget s-au numărat TVA, impozitul pe salarii și venit, contribuțiile de asigurări și fondurile rambursate de Uniunea Europeană.
Încasările nete din TVA au totalizat 33,63 miliarde de lei, cu 17,7% mai mari decât anul trecut. Ministerul explică avansul prin creșterea încasărilor brute, influențate de modificarea cotelor de TVA prin Legea nr. 141/2025.
Totodată, restituirile de TVA către companii au crescut la 10,71 miliarde de lei, de la 8,29 miliarde de lei în primul trimestru din 2025, ceea ce, potrivit instituției, a oferit lichiditate suplimentară în economie.
Impozitul pe salarii și venit a adus 17,97 miliarde de lei, în urcare cu 19%. Cea mai mare creștere a venit din impozitul pe dividende, care a avansat cu 53%, în timp ce impozitul pe salarii a crescut cu 7,6%, inclusiv pe fondul eliminării facilităților fiscale din construcții, agricultură, industria alimentară și IT.
Contribuțiile de asigurări au însumat 53,28 miliarde de lei, cu 7% peste nivelul din primele trei luni ale anului trecut.
În același timp, sumele rambursate de Uniunea Europeană au urcat la 13,2 miliarde de lei, în creștere cu 43,5%.
Cheltuielile totale au scăzut
Cheltuielile bugetului general consolidat au fost de 179,85 miliarde de lei, în scădere nominală cu 2,8% față de primul trimestru din 2025. Ca pondere în PIB, acestea s-au redus de la 9,7% la 8,8%.
Cheltuielile de personal au coborât la 40,85 miliarde de lei, cu 1,28 miliarde de lei mai puțin decât anul trecut. Ministerul Finanțelor pune reducerea pe seama limitării sporurilor și a plafonării cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026.
Cheltuielile cu asistența socială au totalizat 63,54 miliarde de lei, ușor sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, minus 0,2%.
În schimb, cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 5,8%, până la 23,56 miliarde de lei.
Investiții din bani europeni
Statul a cheltuit pentru investiții 21,67 miliarde de lei în primele trei luni ale anului. Aproape 75% din sumă a reprezentat plăți pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile, inclusiv bani europeni din cadrul financiar 2021-2027 și din PNRR.
Ministerul arată că plățile pentru proiectele finanțate din fonduri europene și PNRR au fost cu 1,8 miliarde de lei mai mari decât în primul trimestru din 2025.
Cheltuielile cu dobânzile aferente datoriei publice au ajuns la 13,37 miliarde de lei, cu 880 de milioane de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.
Datele arată că, deși deficitul bugetar s-a redus semnificativ la început de an, presiunea costurilor de finanțare rămâne ridicată, iar consolidarea fiscală va depinde în continuare de ritmul încasărilor și de controlul cheltuielilor în lunile următoare.
.webp)
