„2.251.481.951 Euro au intrat azi oficial în contul României. Cererea de plată nr. 4 din PNRR: aprobată integral, plătită integral”, a scris, pe Facebook, Dragoş Pîslaru.
El a precizat că este vorba despre bani europeni nerambursabili.
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, declara, în luna mai, că după ce a fost aprobată cererea de plată numărul 4, PNRR-ul României trece de 60% implementare şi ţara noastră nu se mai află la coada clasamentului. El preciza atunci că România mai avea de încasat o sumă de 4,9 miliarde de euro pe partea de grant.
Comisia Europeană a emis o evaluare preliminară pozitivă a celei de-a patra cereri de plată a României din PNRR pe 14 mai. Conform calendarului european, toate jaloanele și țintele din PNRR trebuie îndeplinite până la 31 august 2026, iar ultima cerere de plată trebuie transmisă Comisiei Europene până la 30 septembrie 2026.
În forma actuală, Planul Național de Redresare și Reziliență al României are o valoare totală de 21,41 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde sunt granturi, iar 7,84 miliarde reprezintă împrumuturi.
După autorizarea plății aferente cererii nr. 4, România ar urma să ajungă la încasări totale de aproximativ 12,97 miliarde de euro prin PNRR, inclusiv prefinanțarea, ceea ce ar însemna o rată de absorbție de aproximativ 61% din alocarea totală.
Reformele validate de Bruxelles
Comisia transmite că a constatat că România a îndeplinit în mod satisfăcător cele 38 de etape şi cele 24 de obiective stabilite în Decizia de punere în aplicare a Consiliului.
Potrivit Comisiei Europene, măsurile din această cerere de plată includ:
- Implementarea unui cloud guvernamental: România a înregistrat progrese semnificative în ceea ce priveşte implementarea infrastructurii sale de cloud guvernamental, peste 30 de instituţii publice fiind deja conectate. Măsura vizează modernizarea administraţiei publice prin îmbunătăţirea schimbului de date, permiţând în acelaşi timp furnizarea de servicii publice mai eficiente şi mai uşor de utilizat.
- Decarbonizarea sectoarelor transporturilor şi energiei: România a adoptat măsuri pentru accelerarea tranziţiei către o economie cu emisii reduse de carbon. Printre acestea se numără introducerea unor taxe de proprietate mai mari pentru vehiculele cele mai poluante şi reducerea progresivă a dependenţei de producţia de energie electrică pe bază de cărbune.
- Revizuirea cadrului fiscal: România a introdus modificări legislative pentru a-şi face sistemul fiscal mai echitabil şi mai eficient, reducând sarcina administrativă şi îmbunătăţind respectarea obligaţiilor fiscale. Prin simplificarea procedurilor şi asigurarea unei distribuţii mai echilibrate a sarcinii fiscale, reforma urmăreşte să consolideze finanţele publice, promovând în acelaşi timp un mediu mai favorabil afacerilor.
„Comisia a transmis evaluarea sa preliminară privind îndeplinirea de către România a etapelor şi obiectivelor necesare pentru această plată către Comitetul economic şi financiar, care are la dispoziţie patru săptămâni pentru a-şi formula avizul. Plata către România poate avea loc după avizul CEF şi adoptarea ulterioară a unei decizii de plată de către Comisie”, menţionează instituţia.
România a depus a patra cerere de plată în data de 19 decembrie 2025.
