Cererea de plată nr. 4 include 38 de jaloane și 24 de ținte, evaluate pozitiv de Comisia Europeană încă din 14 mai 2026. Oficialii precizează că este vorba despre o cerere fără suspendări, ceea ce înseamnă că toate reformele și investițiile asumate au fost considerate îndeplinite satisfăcător, transmite Ministerul Finanțelor.
Ultima etapă procedurală înainte de autorizarea efectivă a plății este procedura de comitologie din cadrul Comitetului privind Mecanismul de Redresare și Reziliență, programată în cursul acestei luni.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că aprobarea acestei etape reprezintă „un semnal foarte important pentru România”, într-un moment în care implementarea PNRR intră în faza finală.
„Arată că, atunci când există coordonare și ritm, putem livra jaloane, reforme și investiții într-un calendar foarte strâns. Miza următoare este de asemenea majoră: trebuie să maximizăm sumele rămase disponibile prin PNRR până la termenul final din 2026”, a declarat Alexandru Nazare.
Acesta a subliniat că fiecare euro atras prin PNRR contează pentru investiții și pentru menținerea credibilității României în fața partenerilor europeni și a piețelor financiare.
Cererea de plată nr. 4 a fost depusă de România pe 19 decembrie 2025, iar autoritățile române spun că ritmul rapid al evaluării la nivel european este important în contextul în care Mecanismul de Redresare și Reziliență se apropie de finalul perioadei de implementare.
Conform calendarului european, toate jaloanele și țintele din PNRR trebuie îndeplinite până la 31 august 2026, iar ultima cerere de plată trebuie transmisă Comisiei Europene până la 30 septembrie 2026.
Ministerul Finanțelor arată că România a înregistrat progrese în domenii-cheie, precum revizuirea sistemului fiscal și modernizarea procedurilor de administrare fiscală. În plus, Comitetul Economic și Financiar al UE a precizat că nu există dovezi privind o inversare a reformelor asumate anterior de autoritățile române.
În forma actuală, Planul Național de Redresare și Reziliență al României are o valoare totală de 21,41 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde sunt granturi, iar 7,84 miliarde reprezintă împrumuturi.
După autorizarea plății aferente cererii nr. 4, România ar urma să ajungă la încasări totale de aproximativ 12,97 miliarde de euro prin PNRR, inclusiv prefinanțarea, ceea ce ar însemna o rată de absorbție de aproximativ 61% din alocarea totală.
Ministerul Finanțelor susține că accelerarea implementării PNRR rămâne esențială pentru susținerea investițiilor publice și reducerea presiunii asupra bugetului de stat.
