Dar responsabilii nu au reușit să facă toate reformele promise, care puteau aduce și mai multe fonduri pentru dezvoltarea țării.
Corespondent Știrile PRO TV: „Să privim cifrele fără ocolișuri. La prima vedere, stăm excelent la volumul total de bani atrași. Suntem în top 10 european, pe locul 8, cu aproape 13 miliarde de euro intrate în țară, bani direcționați spre autostrăzi, spitale și tranziție energetică. Liderii absoluți la încasări sunt Italia și Spania. Dar atenție: volumul banilor primiți nu spune toată povestea. Adevărata măsură a eficienței celor care au gestionat acest program este cât am reușit să luăm din totalul fondurilor care ne-au fost puse la dispoziție. Câte reforme am fost – sau, mai corect spus, NU am fost în stare să facem.
La capitolul absorbție raportată la suma alocată, Danemarca are un procentaj de 100%. Practic, și-a făcut toate temele și a încasat tot ce i-a fost alocat. A fost urmată de Austria și Cehia, următoarele două țări ai căror guvernanți au înțeles că au o șansă să modernizeze și să reformeze statul din bani europeni. România este abia pe locul 21 din 27, cu o rată de absorbție de aproximativ 64%.
Așadar, cel mai relevant indicator este cel al reformelor. La îndeplinirea jaloanelor și țintelor, suntem practic la coada Europei: locul 25 din 27, cu doar 52% din obligații bifate. Sub noi se mai află doar Cipru și Ungaria, care nici măcar nu a fost evaluată pentru că a fost blocată de problemele cu statul de drept. Trecerea prin mai multe guverne și eșecul unor reforme-cheie, cum este legea salarizării, unde am ratat definitiv 770 de milioane de euro, ne-au tras serios în jos.
Până la sfârșitul lunii septembrie trebuie depusă ultima cerere de plată. Iar dacă aceasta va fi evaluată pozitiv, avem șansa să mai încasăm câteva miliarde și să mai urcăm câteva locuri în toate topurile.”
Ilie Bolojan, premierul demis: „Din datele prezentate de Ministerul Proiectelor Europene, România a reușit o absorbție de peste 90% pe componenta de grant și de peste 95% pe cea de împrumuturi, urmând ca în zilele următoare să se clarifice toate sumele după ce se centralizează toate datele. Presiunea mare a fost pe acest ultim an, în care am făcut eforturi importante pentru a debloca PNRR.”
Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al investițiilor și proiectelor europene: „Astăzi suntem, cu cererea de plată 5, am ajuns la 78%, diferența de până la 90% o vom avea din cererea de plată 6. Riscul rămâne legat de reformele nerealizate, din care, evident, reforma-fanion care ne lipsește este cea legată de salarizarea unitară.”
