Ministerul Muncii va pierde, conform documentului de rectificare bugetară, aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce cele mai multe fonduri le va primi Sănătatea, respectiv 3,5 miliarde lei, conform profit.ro.
De fonduri suplimentare ar putea beneficia și Ministerul Finanțelor, respectiv un plus de 3,16 miliarde de lei dar și cel al Dezvoltării (1,84 miliarde de lei), conform sursei citate.
În afara Muncii, singurele instituții care vor mai pierde fonduri la rectificare sunt Curtea de Conturi, cu 10 milioane lei tăiați, și Senatul, cu 3,93 milioane lei în minus. Conform proiectului, Administrația Prezidențială va mai primi 12,4 milioane de lei, bugetul SRI va crește cu 161 milioane lei, iar cel al SIE cu 17,2 milioane lei. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va avea în plus 760 milioane lei, bugetul Ministerului Energiei va crește cu 650 milioane lei, cel al Mediului cu 533 milioane lei, în timp ce Ministerul Economiei va primi doar 40 milioane lei suplimentar.
De remarcat că la Sănătate suma cerută inițial la rectificare a fost de circa șase miliarde de lei, cea trecută acum în proiect fiind astfel puțin peste jumătate.
În acest moment Ministerul Finanțelor este condus, din postura de ministru interimar, de premierul Florin Cîțu. La începutul lunii trecut premierul Florin Cîțu l-a remaniat pe Șeful Finanțelor din acel moment, Alexandru Nazare. Până în momentul de față premierul nu a anunțat oficial pe cine va numi ca ministru deplin în fruntea Finanțelor.
Se taie din subvenția necesară plății pensiilor
În primele șase luni ale acestui an deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat (folosit aproape integral pentru plata pensiilor) a fost de 8,4 miliarde de lei, sumă virată sub numele de "subvenție". Simplu spus: statul a încasat în contul asigurărilor sociale 38,2 miliarde de lei și a cheltuit 46,3 miliarde, diferența de bani fiind alocată de Guvern din alte venituri.
În primele două trimestre ale acestui an însă încasările de asigurări sociale au fost peste estimări, respectiv de 102% din planul de încasări în primul trimestru și de 105% în trimetrul al doilea, dinamică ce pare a permite reducerea subvențiilor necesare sistemului public de pensii.
