Fermierii culeg acum roadele după o iarnă cu zăpadă și o primăvară cu ploi.
Corespondent Știrile ProTV: „Până acum, în februarie, a nins deja de trei ori și chiar și acum plouă. Și iată că după mai mulți ani de secetă pedologică, rezerva de apă din sol s-a refăcut complet. Drept urmare, patru luni mai târziu, recoltele arată foarte bine. Cel puțin aici, în sud, unde vremea a fost prielnică. Iar estimările europene arată că anul acesta România ar putea obține peste 12 milioane de tone de grâu, una dintre cele mai bune recolte de până acum”.
Forin Boroș, agricultor: „Spre deosebire de alți ani, am avut suficientă ploaie anul ăsta și s-au cam făcut toate.”
Pe terenurile unui agricultor din Adunații Copăceni, județul Giurgiu combinele recoltează de zor orzul, iar în câteva zile vor intra și în lanurile aurii de grâu.
Producția bună ar trebui să influențeze și prețurile la raft, măcar la pâine și ulei.
Marin Iordache, agricultor: „Cât costa pâinea înainte de pandemie și cât costă astăzi?! Cât costa grâul înainte de pandemie și cât costă astăzi?!
Reporter: „Cât?”
Marin Iordache: „Față de pandemie, prețul pâinii a crescut cu undeva la 50%, iar prețul grâului a rămas același”.
Prognozele organizației europene COCERAL arată că fermierii români ar putea obține peste 30 de milioane de tone de cereale și oleaginoase. Cu toate că în vestul țării persistă seceta, mulți s-au orientat anul acesta mai degrabă spre culturile care păcălesc perioadele de caniculă. Cum este, de exemplu, rapița.
Cezar Gheorghe, analist în domeniul agricol: „Știți cum numesc rapița? Fata brunetă cu ochii verzi. Pentru că are foarte mulți pretendenți care aleargă după ea și nu e doar o exprimare metaforică, ci este purul adevăr. Gândiți-vă că pe un hectar de rapiță, într-o fermă normală, aduce în jur de 1.800 de euro față de o cheltuială de 900”.
În schimb, suprafețele cultivate cu porumb și floarea-soarelui sunt mai mici ca în sezonul trecut.
Mircea Băluță, președintele Uniunii Naționale a Cooperativelor din Sectorul Vegetal: „Cea mai drastică reducere a avut-o cultura de porumb, pentru că arșița, seceta atmosferică, seceta pedologică, care ne-a afectat din anii 2020 încoace, ne-a determinat să luăm astfel de măsuri.”
Chiar și așa, estimările europene pentru porumb, de pildă, arată o creștere a producţiei de până la 8,8 milioane de tone, iar la floarea-soarelui, de 2,3 milioane de tone.
