"Această abordare schimbă efectul juridic al OUG nr. 91/2025 şi conduce, în practică, la introducerea unei zile neplătite suplimentare, care nu este prevăzută de ordonanţă. Normele metodologice nu pot modifica sau completa actul normativ de rang superior, ci au exclusiv rolul de a explica şi aplica prevederile legale existente", a declarat Luminiţa Obaciu, membră în cadrul Comitetului Fiscal al Camerei Consultanţilor Fiscali, citată în comunicat.

Conform sursei citate, "este bine-cunoscut faptul că medicul acordă concediul medical pe o perioadă calendaristică, astfel că prima zi de medical poate fi o zi nelucrătoare".

"În această ipoteză, aplicarea exemplului din proiectul de norme ar conduce la situaţii nejustificate în care persoanele care intră în concediu medical într-o zi nelucrătoare ar fi dezavantajate prin scăderea primei zile lucrătoare, deşi legea nu prevede o asemenea sancţiune financiară", se arată în comunicat.

O astfel de interpretare este de natură să genereze aplicări neunitare în practică, confuzie pentru angajatori şi asiguraţi şi, în final, potenţiale litigii, precizează sursa citată.

Practic, analiza conţinutului proiectului relevă o problemă majoră de legalitate, întrucât exemplul de calcul inclus în norme contrazice prevederile actului normativ de bază, menţionează consultanţii.

"Potrivit legislaţiei în vigoare, respectiv Ordonanţa de urgenţă nr. 158/2005, concediul medical se acordă pe zile calendaristice, însă indemnizaţia aferentă se plăteşte exclusiv pentru zilele lucrătoare din perioada de concediu. Această regulă este esenţială pentru înţelegerea corectă a mecanismului de plată şi trebuie avută în vedere la interpretarea oricărei modificări ulterioare", afirmă Luminiţa Obaciu.

Ordonanţa de urgenţă nr. 91/2025 prevede că, în perioada februarie 2026 - decembrie 2027, concediul medical se plăteşte începând cu a doua zi de concediu medical. Astfel, textul ordonanţei se referă la prima zi de concediu medical, fără a distinge între zile lucrătoare şi nelucrătoare, iar această prevedere trebuie interpretată în mod obligatoriu în corelaţie cu regulile generale din OUG nr. 158/2005 privind plata exclusiv a zilelor lucrătoare, se mai precizează în document.

"În acest context, dacă prima zi de concediu medical este o zi nelucrătoare, cum ar fi o sâmbătă, o duminică sau o sărbătoare legală, nu poate exista o zi neplătită din perspectiva indemnizaţiei, deoarece respectivele zile nu ar fi fost plătite oricum. Într-o asemenea situaţie, plata indemnizaţiei va începe cu prima zi lucrătoare din concediul medical, fără a se putea reţine existenţa unei zile lucrătoare neplătite", susţin consultanţii.

Din păcate, noul proiect al CNAS vine cu o completare nepermisă la legea primară în sensul că un concediu medical se plăteşte începând cu a doua zi lucrătoare de concediu medical, faţă textul legal care vorbeşte de a doua zi de concediu medical, fără sintagma "lucrătoare", iar acest lucru conduce la anomalia descrisă mai sus, mai arată comunicatul.

"Această abordare nu doar că modifică efectul juridic al OUG nr. 91/2025, dar generează şi o incoerenţă tehnică evidentă în ceea ce priveşte suportarea indemnizaţiei între angajator şi bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS)", precizează sursa citată.

Conform legislaţiei actuale, indemnizaţia de concediu medical este suportată din fondul de salarii al angajatorului începând cu a doua zi calendaristică de concediu medical şi până în a şasea zi calendaristică inclusiv, iar începând cu a şaptea zi calendaristică, indemnizaţia este suportată din FNUASS.

Totuşi, în exemplul din normele propuse, în care se scade o zi lucrătoare, nu mai rezultă în mod clar câte zile sunt suportate de angajator şi câte de FNUASS, raportat la zilele calendaristice ale concediului.

"Prin eliminarea unei zile lucrătoare din calcul, fără a corela această scădere cu intervalele calendaristice stabilite de lege pentru suportarea indemnizaţiei, exemplul din norme nu poate fi aplicat. Practic, se ajunge la situaţii în care numărul de zile plătite nu mai corespunde nici cu perioada de suportare din fondul de salarii al angajatorului, nici cu cea din FNUASS, ceea ce face imposibilă o aplicare corectă şi coerentă a regulilor legale", notează consultanţii fiscali.