"Este un miracol că România a recuperat 350 de milioane de euro, din care cele 166 pe pensiile speciale. E meritul exclusiv al Guvernului Bolojan - faptul că am luptat în al 12-lea, al 13-lea ceas pentru reforma pensiilor speciale. Vocile care au spus în spaţiul public că legea n-ar fi fost bună, că n-ar fi acceptat-o Comisia... citiţi ce zice Comisia. Este foarte simplu", a spus ministrul, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Palatul Victoria, la finalul şedinţei executivului.
Întârzieri de ani de zile și jaloane neîndeplinite
El a reamintit că reformele prevăzute în cererea de plată nr. 3 trebuiau îndeplinite iniţial în primul trimestru al anului 2023. Cele patru jaloane suspendate vizau: pensiile speciale, operaţionalizarea AMEPIP şi numirile în consiliile de administraţie din domeniul energiei şi transporturilor.
"Suntem acum la trei ani de zile distanţă de când guvernele anterioare trebuiau să termine acel lucru. (...) În luna mai 2025 a fost primită o cerere de suspendare din partea Comisiei, ceea ce înseamnă că Comisia a spus că nu vede că există vreun progres pe partea discuţiilor cu Guvernul", a precizat Pîslaru.
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a adăugat că un "mare succes" în ce priveşte cererea de plată nr. 3 l-a reprezentat faptul că guvernul a luat măsurile necesare în ce priveşte pensiile speciale.
"România primeşte 166 de milioane de euro din cele 231. Şi acesta este un lucru foarte important pentru că scrie negru pe alb de către Comisia Europeană faptul că banii se dau pentru că guvernul a făcut până pe 28 noiembrie tot ce a putut pentru ca să adopte un text care îndeplinea cerinţele Comisiei. Banii care s-au pierdut din cei 231 de milioane, deci diferenţa, sunt strict legat de faptul că am avut aceste probleme procedurale care au dus la întârzierea peste termen", a explicat el.
Acuzații dure: „Proceduri politizate” în companiile de stat
În ce priveşte numirile în consiliile de administraţie din domeniul energiei şi transporturilor, Dragoş Pîslaru a oferit o serie de exemple, subliniind că guvernele anterioare "au politizat" procedurile.
"Au pus în selecţie persoane care nu aveau competenţele necesare. Au viciat procedura amestecând criteriile. Nu au pus durata maximă ca să nu poţi să ataşezi indicatorii de performanţă şi nu au ataşat indicatorii de performanţă ai acestor companii. Prin urmare, discuţia în spaţiul public că Guvernul Bolojan a făcut, n-a făcut este complet irelevantă în acest moment. Ceea ce este relevant este că CE constată că angajamentele de reformă cu privire la companiile de stat, pentru transparenţă, criterii de performanţă, numiri pe bază de concurs, nu au fost respectate de guvernele anterioare", a subliniat ministrul.
În ce priveşte AMEPIP, Pîslaru a precizat că Guvernul Bolojan a dus la capăt procedura de numire a vicepreşedintelui şi preşedintelui, motiv pentru care România a primit o parte din banii pentru cererea de plată nr. 3.
"Operaţionalizarea AMEPIP însemna că AMEPIP devine câinele de pază, gardianul inexistenţei numirilor politice, existenţei indicatorilor de performanţă, duratei de contract şi aşa mai departe. Or AMEPIP-ul a girat, practic, în toată această perioadă, cât timp a existat şi a avut conducere politică - lucru pentru care este atrasă atenţia în mai 2025, când am primit suspendarea - AMEPIP-ul a girat toate aceste numiri la companiile de stat", a menţionat el.
Urmează o nouă cerere de plată
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a afirmat că următoarea cerere de plată din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, a cincea, va fi depusă cel mai probabil la finalul lunii iunie.
"Cererea de plată 4 m-a învăţat un lucru care este foarte important şi l-am simţit pe propria piele. Practica până acum, aşa cum am văzut la cererea de plată 3, era să semnezi că lucrurile sunt ok, chiar dacă nu erau ok, pe ideea că le corectezi ulterior. În cererea de plată 4, eu am făcut, împreună cu echipa de la MIPE, multe verificări când am semnat atunci, în decembrie, că suntem ok, dar după aia ne-am trezit că documentele nu sunt indexate bine, că nu erau în foldere, că denumirile erau greşite, că nu aveam toate documentele din setul pe care îl aveam de produs şi practic am avut o problemă care a durat nişte luni până când să putem proba toate lucrurile respective. Lecţia principală pentru mine este că nu voi depune o cerere până când nu am toate dovezile făcute brici, farmacie", a declarat Dragoş Pîslaru, luni seară, la finalul şedinţei de Guvern.
El a explicat că, până când nu vor fi finalizate toate investiţiile la şcoli din fonduri din PNRR şi până nu se va clarifica situaţia cu AMEPIP, a cincea cerere de plată din PNRR nu va fi transmisă Comisiei Europene.
"Există chiar posibilitatea ca cererea de plată 5 să o depunem undeva spre sfârşitul lunii iunie, după ce am toate documentele necesare. Dacă o depunem în iunie înseamnă că am putea obţine nişte bani pe cererea aceasta, cererea este echivalentul unui miliard de euro din componenta de grant, astfel încât să ne vină banii mai repede faţă de cererea finală, unde o să vină probabil spre sfârşitul anului ca plată, efectiv", a explicat ministrul Proiectelor Europene.
Dragoş Pîslaru, a anunţat că analizele cu privire la îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor pe cererea de plată numărul 4 au fost încheiate. ”Vom avea o cerere curată de 2,62 milioane de euro componente de grant, care va fi formalizată în perioada imediat următoare”, a adăugat el.
”În dimineaţa aceasta, la ora 8, am avut o întâlnire la Bruxelles cu doamna Céline Gauer şi cu echipa dumneaei. Şi, aşa cum speram de ceva vreme să pot anunţa, avem confirmarea că analizele cu privire la îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor pe cererea de plată 4 au fost încheiate, astfel încât pe cererea de plată 4 vom avea o cerere curată de 2,62 milioane de euro componente de grant, care va fi formalizată în perioada imediat următoare”, a anunţat Dragoş Pâslaru, luni seară, la finalul şedinţei de Guvern.
Finanțare de aproape jumătate de miliard din SEE și Norvegia
El a afirmat că România a încheiat negocierile cu Norvegia şi ţări din Spaţiul Economic European pentru o finanţare de aproape jumătate de miliard de euro.
”România a încheiat negocierile cu Norvegia şi cu ţările din Spaţiul Economic European Liechtenstein şi Islanda, pentru a putea beneficia de finanţarea de 497,6 milioane de euro, deci aproape jumătate de miliard. Acum vom avea această sumă de jumătate de miliard, compusă din 291,6 milioane de euro pe partea norvegiană şi 304 milioane de euro pe partea de SEE. Acestea sunt contribuţiile brute, contribuţiile nete fiind de 243 milioane de euro pe norvegieni şi 254 milioane de euro pe SEE. Rata de cofinanţare a României de 15%, 68,6 milioane de euro”, a explicat Dragoş Pîslaru.
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a adăugat că din fondurile norvegiene vor putea fi finanţate tranziţia verde, cultură, justiţie, afaceri interne, dezvoltarea locală, cooperarea instituţională şi creşterea capacităţii administrative, cercetare şi inovare.
