Specialiștii avertizează că fenomenele extreme devin tot mai frecvente, după cum arată o analiză citată de FT, iar România se numără printre statele cele mai vulnerabile la efectele schimbărilor climatice, confruntându-se deja cu secetă și un risc ridicat de deșertificare
Potrivit unei analize realizate pe baza estimărilor Asociației Europene a Comercianților de Cereale (Coceral), valul de caniculă din iunie a redus cu aproape nouă milioane de tone prognoza producției de cereale din Uniunea Europeană și Marea Britanie. În doar patru săptămâni de la episodul de căldură extremă, valoarea recoltelor pierdute este estimată la aproximativ 2,1 miliarde de euro, echivalentul a aproape 5% din valoarea producției de cereale estimată pentru 2025.
Franța și Ungaria au înregistrat cele mai importante pierderi. În vestul Europei, luna iunie a fost cea mai călduroasă înregistrată vreodată, temperaturile fiind cu aproximativ 3 grade Celsius peste media perioadei 1991-2020. În Franța s-au depășit 43 de grade Celsius, iar în Ungaria maximele au trecut de 40 de grade.
Recoltele au fost afectate într-un moment critic
Canicula a lovit culturile exact în perioada în care grâul își forma boabele, un moment decisiv pentru nivelul producției, în regiunile din centrul și sudul Franței, sudul Germaniei, Austria, Polonia și Ungaria. Orzul de primăvară a fost mai grav afectat decât cel de toamnă, care își încheiase deja mare parte din dezvoltare înainte de instalarea temperaturilor extreme.
Cele mai mari pierderi s-au înregistrat însă la porumb, cultură utilizată în principal pentru hrana animalelor. Aproximativ jumătate din reducerea prognozei europene de cereale provine din această cultură, deoarece temperaturile ridicate au coincis cu perioada de polenizare în Franța și Ungaria. Coceral și-a redus estimarea pentru recolta de porumb din UE și Marea Britanie de la 57,2 milioane de tone la 52,7 milioane de tone.
Scăderea producției ar putea avea efecte în lanț asupra pieței agricole. Uniunea Europeană este importator net de porumb în anii cu recolte slabe, ceea ce ar putea crește cererea pentru importuri din Ucraina și Brazilia. Totodată, recolta mai mică de grâu din Franța ar putea diminua exporturile către statele din nordul și vestul Africii, în timp ce majorarea costurilor cu furajele riscă să se reflecte în prețurile din sectorul zootehnic.
Estimările privind pierderile reprezintă valoarea producției care nu va mai ajunge la recoltare, nu și pierderile efective ale fermierilor. O parte dintre agricultori ar putea recupera o parte din venituri prin creșterea prețurilor cerealelor sau prin contracte încheiate înainte de valul de scumpiri.
Totuși, situația ar fi fost și mai gravă dacă nu ar fi existat perspective mai bune pentru recoltele din Bulgaria, România, Italia și Finlanda. Revizuirea în sens pozitiv a producției estimate în aceste state a redus pierderea netă la nivel european la aproximativ 1,79 miliarde de euro.
România, printre cele mai vulnerabile state la efectele schimbărilor climatice
Deși estimările pentru recolta din acest an au fost îmbunătățite, România rămâne una dintre țările europene cele mai expuse efectelor schimbărilor climatice. Un raport al Băncii Mondiale publicat în 2024 arată că România este deosebit de vulnerabilă la riscurile generate de secetă și inundații, în timp ce creșterea temperaturilor și intensificarea valurilor de caniculă reprezintă amenințări suplimentare pentru economie, populație și infrastructură.
Raportul atrage atenția și asupra unei alte probleme majore: deficitul de apă. Potrivit experților, lipsa resurselor de apă este deja o sursă importantă de îngrijorare și se va accentua în următorii ani, afectând direct agricultura, producția de energie și consumatorii. În plus, economia României este de aproximativ 2,5 ori mai intensivă din punctul de vedere al emisiilor de carbon decât media Uniunii Europene, ceea ce amplifică vulnerabilitatea în fața schimbărilor climatice.
Impactul economic al fenomenelor meteo extreme poate fi văzut și în statisticile economice ale României. Fostul ministru al Agriculturii, Florin Barbu, estima că pierderile din sectorul vegetal au depășit 2,5 miliarde de euro în 2024, iar statul a alocat peste două miliarde de euro pentru despăgubiri și scheme de sprijin destinate fermierilor, nota Agerpres.
„Pierderile în sectorul vegetal au fost de peste 2,5 miliarde de euro anul trecut din cauza tuturor fenomenelor meteo extreme, iar statul a plătit peste două miliarde de euro. Am dat 400 de milioane de euro pentru secetă, 330 de milioane de euro pe cadrul Ucraina și în plus pe acciză 100 de milioane de euro”, a declarat atunci ministru.
Oficialul a mai precizat că numai pentru despăgubirea fermierilor afectați de secetă au fost alocate aproximativ 400 de milioane de euro, la care s-au adăugat sute de milioane de euro prin alte scheme de sprijin, inclusiv pentru sectorul zootehnic și pentru compensarea efectelor generate de războiul din Ucraina.
Deșertificarea, o altă problemă pentru agricultura și mediul înconjurător al României
Însă temperaturile extreme reprezintă doar o parte a problemei. Combinate cu deficitul de precipitații, valurile de caniculă accelerează instalarea secetei și favorizează degradarea terenurilor, inclusiv procesul de deșertificare.
Datele furnizate de Ministerul Mediului pentru Știrile ProTV în 2025 arată că Da. O formulare mai ușor de urmărit pentru publicul larg ar fi:
Aproape 11,3 milioane de hectare din România sunt expuse riscului de degradare prin aridizare și posibilă deșertificare. Dintre acestea, circa 252.000 de hectare au un risc extrem de mare, 530.000 de hectare un risc foarte mare, iar aproape 7,5 milioane de hectare un risc mare. Alte 3 milioane de hectare sunt încadrate la un risc moderat. Cu alte cuvinte, cea mai mare parte a terenurilor agricole din România este vulnerabilă la degradarea provocată de aridizare și deșertificare.
„Câmpia de Vest prezintă susceptibilitate mare și moderată pe o suprafață de 1.497.560,86 ha, reprezentând 13,3% din suprafața totală susceptibilă a României. Podișul Transilvaniei prezintă o susceptibilitate moderată pe o suprafață mult mai mică, și anume de 687.608,19 ha (6,1%). Câmpia Română, Podișul Moldovei și parțial Dobrogea prezintă o susceptibilitate pe o suprafață de 8.312.706,36 ha (73,6% din toată suprafața susceptibila la aridizare din România), cu o valoare mare pe 6.464.377,38 ha, respectiv una moderată pe o suprafață de 1.848.328,97 ha, în timp ce Dobrogea semi-aridă, deși ocupă o suprafață redusă (7,1% din totalul suprafețelor susceptibile), prezintă susceptibilitate extrem de mare pe o suprafață de 251.876,27 ha, susceptibilitate foarte mare pe o suprafață de 529.760,71 ha, respectiv susceptibilitate moderată doar pe 18.556,64 ha”, au explicat oficialii de la Ministerul Muncii pentru Știrile ProTV.
În 1997 țara noastră a aderat la Convenția Națiunilor Unite pentru Combaterea Deșertificării (CCD). Fiecare țară care a aderat la această Convenție s-a angajat să elaboreze strategia de combatere a deșertificării și degradării terenurilor. Scopul general al Strategiei Naționale de diminuare a efectelor secetei și combaterii degradării terenurilor și deșertificării este de a indica acțiunile de întreprins pe termen scurt, mediu și lung, pentru a reduce vulnerabilitatea comunităților locale, ecosistemelor naturale și a activităților socio-economice și de a diminua efectele de ordin social, economic și de mediu ale acestora.
În baza Hotărârii Guvernului nr. 474/2004, a fost înfiinţat Comitetul Naţional pentru Combaterea Secetei, a Degradării Terenurilor şi a Deşertificării, care a elaborat şi adoptat la nivelul anului 2008, sub coordonarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltarii Rurale, “Strategia naţională pentru reducerea efectelor secetei, prevenirea şi combaterea degradării terenurilor şi deşertificării”.
Prin Hotărârea Guvernului nr. 529/2013, a fost aprobată ”Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice pentru perioada 2013-2020”, care precizează că zonele afectate de secetă s-au extins în ultimele decenii, iar în opinia factorilor interesați zonele situate în sudul și sud-estul României sunt considerate a fi cele mai vulnerabile la seceta pedologică.
Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice pentru perioada 2013-2020 (aprobată prin H.G. nr. 529/2013) precizează că zonele afectate de secetă s-au extins în ultimele decenii iar în opinia factorilor interesați zonele situate în sudul și sud-estul României sunt considerate a fi cele mai vulnerabile la seceta pedologică. În ultimii 30 de ani în întreaga ţară, se resimt efectele unor perioade secetoase din ce în ce mai dese şi mai extinse în timp şi spaţiu, considerate de tot mai mulți specialiști ca fiind rezultatul schimbărilor climatice. În acest sens Strategia stabilește o serie de măsuri care trebuie întreprinse pentru a combate seceta/deficitul de apă în funcţie de fazele de apariţie:
a) servicii de monitorizare şi avertizare privind scăderea debitelor/secetă la nivel naţional;
b) diminuarea scurgerilor în reţelele de distribuţie a apei;
c) măsuri de economisire şi folosire eficientă a apei: irigaţii, industrie;
d) cooperarea cu alte ţări vizând schimbul de experienţă în combaterea secetei;
e) planuri de aprovizionare prioritară cu apă a populaţiei şi animalelor/ierarhizarea restricţiilor de folosire a apei în perioade deficitare;
f) stabilirea de metodologii pentru pragurile de secetă şi cartografierea secetei;
g) mărirea capacităţii de depozitare a apei;
reasigurarea calităţii apei pe timp de secetă.
În acord cu obligațiile României în cadrul CCD (Convenția pentru Combaterea Deșertificării a Națiunilor Unite) ce includ stabilirea de strategii și priorități vizând politicile de dezvoltare durabilă pentru combaterea deșertificării, reducerea impactului secetei, abordarea cauzelor profunde ale deșertificării și acordarea unei atenții speciale factorilor economici care contribuie la deșertificare.
