PIB-ul țării noastre a stagnat în trimestrul III față de precedentele trei luni și a scăzut cu 0,1% față de 2023

62231244
Profimedia

Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul III 2024 a fost de 446,176 miliarde lei preţuri curente, fără modificări – în termeni reali – faţă de trimestrul II 2024. 

PIB-ul a scăzut cu 0,1% faţă de trimestrul III 2023, potrivit datelor provizorii (2) publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

”Produsul Intern Brut a înregistrat o creştere cu 1,2% pe seria brută şi o scădere de 0,1% pe seria ajustată sezonier faţă de acelaşi trimestru din anul 2023; În perioada 1.I-30.IX 2024, Produsul Intern Brut a crescut, comparativ cu perioada 1.I-30.IX 2023, cu 0,9% atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier”, arată datele INS.

Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial nu s-a modificat semnificativ în urma revizuirii estimărilor pentru trimestrul III 2024 faţă de varianta provizorie (1) publicată în comunicatul de presă din 6 decembrie 2024.

Seria ajustată sezonier

Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul III 2024 a fost de 446,176 miliarde lei preţuri curente, fără modificări – în termeni reali – faţă de trimestrul II 2024 şi în scădere cu 0,1% faţă de trimestrul III 2023.

Produsul Intern Brut estimat pentru perioada 1.I-30.IX 2024 a fost de 1.314.167 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,9% faţă de perioada 1.I-30.IX 2023.

Seria brută

Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul III 2024 a fost de 471.560 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,2% faţă de trimestrul III 2023.

Produsul Intern Brut estimat pentru perioada 1.I-30.IX 2024 a fost de 1.242.357 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,9% faţă de perioada 1.I-30.IX 2023.

Categorii de resurse

Comparativ cu varianta provizorie (1), în trimestrul III 2024 varianta provizorie (2), PIB a crescut cu 0,1 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de la 101,1% la 101,2%), iar dinamica VAB s-a majorat cu 0,3 puncte procentuale comparativ cu varianta provizorie (1) (de la 99,3% la 99,6%).

Volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate a înregistrat modificări mai importante între cele două estimări, astfel:

- Agricultura, silvicultura şi pescuitul a înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (-1,9%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (80,2%);

- Construcţiile au înregistrat o creştere a contribuţiei, de la +0,0% la +0,1% între cele două estimări, ca urmare a majorării volumului de activitate cu +0,5 puncte procentuale (de la 100,9% la 101,4%);

- Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hotelurile şi restaurantele, au înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (+0,7%) în cele două estimări, iar volumul de activitate s-a diminuat cu 0,1 puncte procentuale (de la 104,3% la 104,2%); - Tranzacţiile imobiliare au avut aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (-0,1%), iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (99,1%);

- Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport au înregistrat o creştere a contribuţiei, de la +0,4% la +0,5% între cele două estimări, ca urmare a majorării volumului de activitate cu +0,5 puncte procentuale (de la 104,2% la 104,7%);

- Administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială, au avut aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (+0,1%) în cele două estimări, iar volumul de activitate s-a majorat cu +0,7 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de la 100,5% la 101,2%);

- Activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii au avut aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (+0,2%) între cele două estimări, iar volumul de activitate s-a modificat faţă de estimarea anterioară cu +0,4 puncte procentuale (de la 108,6% la 109,0%).

Următoarele activităţi nu au contrbuit la creşterea PIB, respectiv: industria, informaţiile şi comunicaţiile, intermedierile financiare şi asigurările. Volumul impozitelor nete pe produs a scăzut cu 0,8 puncte procentuale în varianta provizorie (2) comparativ cu varianta provizorie (1), de la 120,2% la 119,4%.

Categorii de utilizări

Din punctul de vedere al utilizării PIB, modificări semnificative ale contribuţiei la creşterea PIB în trimestrul III 2024, între cele două estimări, au înregistrat:

- Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, de la +3,0% la +3,1%, ca urmare a creşterii volumului său cu +0,1 puncte procentuale (de la 105,3% la 105,4%);

- Cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice, de la -0,2% la +0,1%, ca urmare a majorării volumului său cu +5,3 puncte procentuale (de la 96,2% la 101,5%);

- Consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, de la -0,3% la -0,1%, ca urmare a creşterii volumului său cu +3 puncte procentuale (de la 96,2% la 99,2%);

- Formarea brută de capital fix, de la +0,3% la +0,2%, ca urmare a scăderii volumului său cu -0,3 puncte procentuale (de la 100,7% la 100,4%);

Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial pentru perioadele anterioare nu s-a modificat semnificativ în urma revizuirii estimărilor pentru trimestrul III 2024 faţă de varianta provizorie (1), publicată în comunicatul de presă nr. 320 din 6 decembrie 2024. Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană.

Articol recomandat de sport.ro
Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”
Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”
Citește și...
Ministrul Economiei: ”România devine un jucător-cheie”, ”cel mai mare producător de baterii din Europa Centrală şi de Est”

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, afirmă că ”România devine un jucător-cheie”, după ce  a devenit ”cel mai mare producător de baterii de stocare din Europa Centrală şi de Est”.

Românii își găsesc mai greu un loc de muncă în străinătate. „Piaţa muncii pare să se contracte”

Pe o piață europeană în continuă schimbare, românii au avut anul trecut cele mai puține oferte de locuri de muncă peste hotare din ultimii ani.

România ar putea încasa 2 miliarde de euro anual din exportul gazelor aflate în perimetrul Neptun Deep

O parte din gazele extrase din perimetrul Neptun Deep, din Marea Neagră, vor fi exportate. Un acord încheiat între OMV și o companie din Germania marchează primul contract de export pentru gazele care vor fi scoase din adâncurile mării începând cu 2027.

Recomandări
De ce evită companiile străine să investească în România. „Sunt două meciuri pe care le-am pierdut”

România pierde investiții și ține tot mai greu pasul cu economiile altor țări. În ultimul an, țara noastră a coborât 12 locuri într-un clasament internațional privind capacitatea economiei de a susține dezvoltarea companiilor.

Conflictul om-urs scapă de sub control în România. De ce măsurile luate nu reușesc să țină urșii departe de oameni

Când vorbești despre protecția speciei fără o gestionare eficientă, culegi un conflict om-urs cu victime și pagube. Campania „Țara dintre oameni și urși” vorbește, miercuri, despre cum se face managementul ursului brun la noi. 

Știrile PRO TV lansează podcastul „Punct. Și de la capăt”, cu Cosmin Stan: Cele mai interesante povești nu sunt despre succes

Punct. Și de la capăt este podcastul în care oamenii își spun poveștile care i-au schimbat. Cu bune. Cu rele. Cu frică, curaj, pierderi, reușite, alegeri grele și începuturi noi.