PIB-ul țării noastre a stagnat în trimestrul III față de precedentele trei luni și a scăzut cu 0,1% față de 2023

62231244
Profimedia

Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul III 2024 a fost de 446,176 miliarde lei preţuri curente, fără modificări – în termeni reali – faţă de trimestrul II 2024. 

PIB-ul a scăzut cu 0,1% faţă de trimestrul III 2023, potrivit datelor provizorii (2) publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

”Produsul Intern Brut a înregistrat o creştere cu 1,2% pe seria brută şi o scădere de 0,1% pe seria ajustată sezonier faţă de acelaşi trimestru din anul 2023; În perioada 1.I-30.IX 2024, Produsul Intern Brut a crescut, comparativ cu perioada 1.I-30.IX 2023, cu 0,9% atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier”, arată datele INS.

Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial nu s-a modificat semnificativ în urma revizuirii estimărilor pentru trimestrul III 2024 faţă de varianta provizorie (1) publicată în comunicatul de presă din 6 decembrie 2024.

Seria ajustată sezonier

Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul III 2024 a fost de 446,176 miliarde lei preţuri curente, fără modificări – în termeni reali – faţă de trimestrul II 2024 şi în scădere cu 0,1% faţă de trimestrul III 2023.

Produsul Intern Brut estimat pentru perioada 1.I-30.IX 2024 a fost de 1.314.167 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,9% faţă de perioada 1.I-30.IX 2023.

Seria brută

Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul III 2024 a fost de 471.560 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,2% faţă de trimestrul III 2023.

Produsul Intern Brut estimat pentru perioada 1.I-30.IX 2024 a fost de 1.242.357 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,9% faţă de perioada 1.I-30.IX 2023.

Categorii de resurse

Comparativ cu varianta provizorie (1), în trimestrul III 2024 varianta provizorie (2), PIB a crescut cu 0,1 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de la 101,1% la 101,2%), iar dinamica VAB s-a majorat cu 0,3 puncte procentuale comparativ cu varianta provizorie (1) (de la 99,3% la 99,6%).

Volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate a înregistrat modificări mai importante între cele două estimări, astfel:

- Agricultura, silvicultura şi pescuitul a înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (-1,9%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (80,2%);

- Construcţiile au înregistrat o creştere a contribuţiei, de la +0,0% la +0,1% între cele două estimări, ca urmare a majorării volumului de activitate cu +0,5 puncte procentuale (de la 100,9% la 101,4%);

- Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hotelurile şi restaurantele, au înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (+0,7%) în cele două estimări, iar volumul de activitate s-a diminuat cu 0,1 puncte procentuale (de la 104,3% la 104,2%); - Tranzacţiile imobiliare au avut aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (-0,1%), iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (99,1%);

- Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport au înregistrat o creştere a contribuţiei, de la +0,4% la +0,5% între cele două estimări, ca urmare a majorării volumului de activitate cu +0,5 puncte procentuale (de la 104,2% la 104,7%);

- Administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială, au avut aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (+0,1%) în cele două estimări, iar volumul de activitate s-a majorat cu +0,7 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de la 100,5% la 101,2%);

- Activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii au avut aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (+0,2%) între cele două estimări, iar volumul de activitate s-a modificat faţă de estimarea anterioară cu +0,4 puncte procentuale (de la 108,6% la 109,0%).

Următoarele activităţi nu au contrbuit la creşterea PIB, respectiv: industria, informaţiile şi comunicaţiile, intermedierile financiare şi asigurările. Volumul impozitelor nete pe produs a scăzut cu 0,8 puncte procentuale în varianta provizorie (2) comparativ cu varianta provizorie (1), de la 120,2% la 119,4%.

Categorii de utilizări

Din punctul de vedere al utilizării PIB, modificări semnificative ale contribuţiei la creşterea PIB în trimestrul III 2024, între cele două estimări, au înregistrat:

- Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, de la +3,0% la +3,1%, ca urmare a creşterii volumului său cu +0,1 puncte procentuale (de la 105,3% la 105,4%);

- Cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice, de la -0,2% la +0,1%, ca urmare a majorării volumului său cu +5,3 puncte procentuale (de la 96,2% la 101,5%);

- Consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, de la -0,3% la -0,1%, ca urmare a creşterii volumului său cu +3 puncte procentuale (de la 96,2% la 99,2%);

- Formarea brută de capital fix, de la +0,3% la +0,2%, ca urmare a scăderii volumului său cu -0,3 puncte procentuale (de la 100,7% la 100,4%);

Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial pentru perioadele anterioare nu s-a modificat semnificativ în urma revizuirii estimărilor pentru trimestrul III 2024 faţă de varianta provizorie (1), publicată în comunicatul de presă nr. 320 din 6 decembrie 2024. Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană.

Articol recomandat de sport.ro
Dezastru pentru Vinicius, după gestul nesăbuit din Real Madrid - Villarreal: "E practic adio! Șanse de 99%"
Dezastru pentru Vinicius, după gestul nesăbuit din Real Madrid - Villarreal: "E practic adio! Șanse de 99%"
Citește și...
61571851
Ministrul Economiei: ”România devine un jucător-cheie”, ”cel mai mare producător de baterii din Europa Centrală şi de Est”

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, afirmă că ”România devine un jucător-cheie”, după ce  a devenit ”cel mai mare producător de baterii de stocare din Europa Centrală şi de Est”.

62511000
Românii își găsesc mai greu un loc de muncă în străinătate. „Piaţa muncii pare să se contracte”

Pe o piață europeană în continuă schimbare, românii au avut anul trecut cele mai puține oferte de locuri de muncă peste hotare din ultimii ani.

62510659
România ar putea încasa 2 miliarde de euro anual din exportul gazelor aflate în perimetrul Neptun Deep

O parte din gazele extrase din perimetrul Neptun Deep, din Marea Neagră, vor fi exportate. Un acord încheiat între OMV și o companie din Germania marchează primul contract de export pentru gazele care vor fi scoase din adâncurile mării începând cu 2027.

Recomandări
Shutterstock 2669428289
Lider liberal: PSD și puciștii din PNL „își trimit bezele”. Cine este „ministrul catastrofă” scos la înaintare

Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru spune că PSD și puciștii liberali „își trimit bezele”, în condițiile în care social-democrații vor la guvernare, dar au nevoie și de un „paravan”, un alt partid care să le „deconteze furăciunile”.

Shutterstock 2678344565
Inimile de români bat, la propriu, pentru străini. România a ajuns să exporte inimi, pentru că nu are cui să le transplanteze

Dacă începutul anului în ceea ce priveşte numărul de operaţii de transplant de inimă a fost promiţător, în lunile care au urmat numărul acestor operaţii a scăzut, a declarat pentru Cotidianul Prof. Univ. Dr. Habil. Horaţiu Moldovan. 

Vlcsnap 2026 10 11 07h44m42s374
Peste 75.000 de credincioși stau o zi la coadă ca să ajungă la Sf. Parascheva. Rugăciunea unui copil: „Să trăiesc cu familia”

A fost încă o noapte de rugăciune la Catedrala Mitropolitană din Iași. Zeci de mii de credincioși continuă să aștepte chiar și 12 ore pentru a ajunge la racla cu moaștele Sfintei Parascheva.